macro g1 Flashcards

(55 cards)

1
Q

Expresia proceselor, faptelor şi comportamentelor agenţilor economici agregaţi poartă numele
de:
a) microeconomie;
b) mezoeconomie;
c) macroeconomie;
d) mondoeconomie.

A

c) macroeconomie;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Rezolvarea problemelor macroeconomice cu care se confruntă economia, se află în sfera de influenţă a:
a) sectorului privat;
b) organizaţiilor neguvernamentale;
c) organismelor internaţionale;
d) statului.

A

d) statului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Între cele patru funcții pe care le îndeplinește statul într-o economie de piață conform reputatului economist Paul
Samuelson, nu se regăsește:
a) stabilirea cadrului legal de funcţionare a economiei de piaţă;
b) destabilizarea macroeconomiei prin promovarea unor politici macroeconomice haotice;
c) dirijarea resurselor spre domeniile în care se obţine eficienţă economică;
d) stabilirea unor programe de dezvoltare macroeconomică care să permită distribuirea corectă a veniturilor.

A

b) destabilizarea macroeconomiei prin promovarea unor politici macroeconomice haotice;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Între principalele politici macroeconomice ale statului nu se regăsește:
a) politica bugetară
b) politica fiscală
c) politica externă
d) politica monetară

A

c) politica externă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Resursele financiare şi cheltuielile statului se concretizează în:
a) bugetul central, elaborat de administraţiile locale;
b) bugetele locale elaborate de puterea executivă;
c) bugetul central şi bugetele locale;
d) bugetul de asigurări sociale de stat.

A

c) bugetul central şi bugetele locale;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Impozitele percepute nemijlocit de la indivizi şi firme pe activitatea desfăşurată
sunt:
a) impozitele directe
b) impozitele indirecte
c) impozitele pe clădiri
d) impozitele auto

A

a) impozitele directe

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Ponderea cea mai mare în formarea veniturilor bugetare o au:
a) impozitele şi taxele;
b) cotizaţiile pentru asigurări sociale;
c) veniturile comerciale şi cele industriale;
d) veniturile întreprinderilor publice.

A

a) impozitele şi taxele;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Constituie cheltuieli ale bugetului de stat:
a) cotizaţii pentru asigurările sociale;
b) funcţionarea administraţiei publice, apărare, învăţământ, sănătate etc.;
c) venituri de la întreprinderi de stat;
d) impozite pe taxe şi salarii.

A

b) funcţionarea administraţiei publice, apărare, învăţământ, sănătate etc.;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, execuția bugetară este:
a) echilibrată;
b) deficitară;
c) excedentară;
d) consolidată.

A

c) excedentară;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

În care din situaţiile de mai jos poate să apară datoria publică:
a) când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile bugetului de stat;
b) când statul recurge la împrumuturi pentru acoperirea deficitului bugetar;
c) când cheltuielile mai mari decât veniturile sunt susţinute prin emisiune de bani fără acoperire în bunuri economice;
d) când veniturile sunt egale cu cheltuielile bugetare.

A

b) când statul recurge la împrumuturi pentru acoperirea deficitului bugetar;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Bugetul este deficitar atunci când:
a) veniturile depăşesc cheltuielile;
b) totalul cheltuielilor depăşeşte veniturile;
c) veniturile egalizează cheltuielile;
d) nivelul taxelor şi impozitelor este prea mic.

A

b) totalul cheltuielilor depăşeşte veniturile;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

În caz de deficit bugetar statul poate recurge la:
a) împrumuturi interne şi externe;
b) reducerea impozitelor;
c) încurajarea importurilor;
d) acordarea de facilităţi agenţilor economici.

A

a) împrumuturi interne şi externe;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Mobilizarea unor venituri bugetare cât mai mari ca urmare a încurajării afacerilor economice şi a investiţiilor reprezintă
a) respectarea criteriului ineficienţei;
b) respectarea criteriului eficienţei;
c) respectarea criteriului productivității;
d) respectarea criteriului selecției.

A

b) respectarea criteriului eficienţei;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Indicatorul care arată cu cât creşte impozitul pe unitatea de venit suplimentară este:
a) tranșă de impozitare;
b) cotă de impozitare;
c) rata medie de impunere fiscală;
d) rata marginală de impunere fiscală.

A

d) rata marginală de impunere fiscală.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Care dintre raţionamentele de mai jos este greşit:
a) creşterea impozitelor stimulează investiţiile agenţilor economici;
b) creşterea impozitelor diminuează investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă din partea agenţilor economici;
c) creşterea impozitelor face posibilă realizarea unor programe economice şi sociale guvernamentale şi locale;
d) creşterea impozitelor este o măsură pe care statul o adoptă în perioadele de boom economic.

A

b) creşterea impozitelor diminuează investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă din partea agenţilor economici;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Între atribuțiile Băncii Naționale nu se regăsește:
a) impune celorlalte bănci un ansamblu de reguli pentru atingerea obiectivelor generale ale ţării;
b) organizează activitatea bancară şi stabileşte volumul masei monetare şi implicit condiţiile creării acesteia;
c) acordă credite agenților economici și populației;
d) promovează două tipuri de politici monetare: politica banilor scumpi și politica banilor ieftini.

A

a) impune celorlalte bănci un ansamblu de reguli pentru atingerea obiectivelor generale ale ţării;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Sistemul care are la bază teoria muncii productive, potrivit căreia munca depusă în sfera producţiei materiale, inclusiv în sectorul serviciilor de producţie, creează bunuri economice, deci şi venituri, poartă numele de:
a) sistemul conturilor naţionale;
b) contabilitatea naţională;
c) sistemul producţiei materiale;
d) sistemul productivităţii marginale.

A

c) sistemul producţiei materiale;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Metoda prin care se determină indicatorii macroeconomici şi care constă în însumarea cheltuielilor totale ale
agenţilor economici, poartă numele de:
a) metoda utilizării produselor finale;
b) metoda de producţie;
c) metoda repartizării veniturilor;
d) metoda valorii adăugate brute.

A

a) metoda utilizării produselor finale;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

În cadrul metodei cheltuielilor nu se însumează:
a) cheltuielile gospodăriilor (menajelor) pentru produse şi servicii de consum;
b) cheltuielile guvernului (instituţiilor) pentru bunuri materiale şi servicii;
c) cheltuielile întreprinderilor cu materiile prime şi materialele auxiliare;
d) cheltuielile pentru bunuri de investiţii.

A

c) cheltuielile întreprinderilor cu materiile prime şi materialele auxiliare;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Care din următorii indicatori macroeconomici exprimă mărimea valorii adăugate brute a bunurilor economice
finale, produse în interiorul ţării de agenţii economici naţionali şi străini în decursul unei perioade, de regulă un an?
a) produsul global brut;
b) produsul intern brut;
c) produsul intern net;
d) produsul naţional brut.

A

b) produsul intern brut;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

PNB calculat pe baza preţurilor curente ale fiecărui an, este denumit:
a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) PNB curent;
d) PNB marginal.

A

b) PNB nominal;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Venitul naţional reprezintă:
a) valoarea PIN exprimat în preţul factorilor;
b) valoarea PIB exprimat în preţul factorilor;
c) valoarea PNB exprimat în preţul factorilor;
d) valoarea PNN exprimat în preţul factorilor.

A

d) valoarea PNN exprimat în preţul factorilor.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Pentru a obţine valoarea indicatorilor macroeconomici exprimată în preţul pieţei, la valoarea lor exprimată în
preţul factorilor:
a) se adaugă impozitele indirecte nete;
b) se adaugă toate tipurile de impozite nete;
c) se scad impozitele indirecte nete;
d) se scad toate tipurile de impozite nete.

A

c) se scad impozitele indirecte nete;

23
Q

Dacă din produsul naţional brut se scade consumul de capital fix, se obţine;
a) produsul intern net;
b) produsul naţional net;
c) venitul naţional;
d) produsul naţional brut real.

A

b) produsul naţional net;

24
Care din următoarele relaţii sunt corecte: a) PIB = PNB + A; b) PIB = PIN – A; c) PNN = PNB – A; d) PGB = PNN – A.
c) PNN = PNB – A;
24
Produsul naţional net este egal cu: a) PNB – A; b) PIB + A; c) PIB – A; d) PGB – A.
a) PNB – A;
25
Veniturile realizate de către cei peste 100.000 de cetăţeni români care lucrează în Spania sunt incluse în: a) PIB al României şi PNB al Spaniei; b) PNB al României şi PIB al Spaniei; c) PIN al României şi PNN al Spaniei; d) numai PIB al României.
b) PNB al României şi PIB al Spaniei;
26
Creşterea economică reflectă în esenţă standardul de viaţă al unei ţări, într-o anumită perioadă, exprimat prin evoluţia: a) PGB; b) PIB; c) PNB; d) PNN.
b) PIB;
27
Creşterea economică se defineşte ca reprezentând: a) sporirea dimensiunilor economiei naţionale, exprimată în totalul bunurilor şi serviciilor obţinute în decursul unei perioade de timp, inclusiv amortizarea; b) sporirea dimensiunilor economiei naţionale, exprimată în totalul bunurilor şi serviciilor obţinute în decursul unei perioade de timp; c) sporirea dimensiunilor economiei naţionale, exprimată în totalul bunurilor produse pentru a fi utilizate în producerea altor bunuri, obţinute în decursul unei perioade de timp; d) sporirea dimensiunilor economiei naţionale, exprimată în totalul serviciilor prestate către populaţie în decursul unei perioade de timp.
b) sporirea dimensiunilor economiei naţionale, exprimată în totalul bunurilor şi serviciilor obţinute în decursul unei perioade de timp;
28
Creşterea economică are ca finalitate socială: a) creşterea cantităţii de bunuri produse la nivelul economiei naţionale; b) diversificarea serviciilor prestate în sectorul terţiar; c) satisfacerea într-o măsură crescândă a nevoilor umane; d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
c) satisfacerea într-o măsură crescândă a nevoilor umane;
29
Atunci când rezultatele economice absolute şi populaţia totală sporesc în acelaşi ritm, putem vorbi despre: a) creştere economică pozitivă; b) creştere economică zero; c) creştere economică negativă; d) creştere economică dinamică.
b) creştere economică zero;
30
Atunci când se înregistrează o evoluţie real-pozitivă, ascendentă, a rezultatelor macroeconomice, influenţate de anumiţi factori bine determinaţi, putem vorbi despre: a) creştere economică pozitivă; b) creştere economică zero; c) creştere economică negativă; d) creştere economică dinamică.
d) creştere economică dinamică.
31
Ansamblul transformărilor cantitative dar mai ales calitative ce survin în structurile economico-sociale şi ştiinţifico-tehnice, precum şi în modul de gândire şi în comportamentul economic al oamenilor, definesc: a) creşterea economică; b) echilibrul economic; c) progresul economic; d) dezvoltarea economică.
d) dezvoltarea economică.
32
Raportul dintre creşterea economică şi dezvoltarea economică se referă la faptul că: a) orice creştere economică înseamnă şi o dezvoltare economică; b) orice dezvoltare economică presupune şi o creştere economică; c) nu orice dezvoltare economică presupune şi o creştere economică; d) nu există nici un raport de cauzalitate între cele două procese.
b) orice dezvoltare economică presupune şi o creştere economică;
33
Factorii de creştere economică sau „cele patru roţi pe care se sprijină locomotiva progresului economic” sunt: a) resursele umane, resursele naturale şi formarea capitalului tehnic; b) resursele umane, formarea capitalului tehnic, progresul tehnic şi inovaţia; c) resursele umane, resursele naturale, formarea capitalului tehnic, progresul tehnic şi inovaţia; d) resursele naturale, formarea capitalului tehnic, progresul tehnic şi inovaţia.
c) resursele umane, resursele naturale, formarea capitalului tehnic, progresul tehnic şi inovaţia;
34
Factorii care influenţează creşterea şi dezvoltarea economică trebuie analizaţi: a) cantitativ şi calitativ; b) cantitativ şi valoric; c) cantitativ, calitativ şi structural; d) calitativ şi structural.
c) cantitativ, calitativ şi structural;
35
Atunci când laturile cantitative şi cele calitative au contribuţii relativ egale la realizarea sporului de venit, la nivel macroeconomic, putem vorbi de creştere economică: a) extensivă; b) intermediară; c) intensivă; d) generală.
b) intermediară;
36
Tipul intensiv de creştere economică este caracteristic acelor economii naţionale care: a) sunt înzestrate cu resurse naturale abundente; b) înregistrează o rată redusă a inflaţiei; c) sunt capabile să genereze şi să absoarbă pe scară largă progresul tehnic; d) înregistrează o creştere a populaţiei într-un interval de timp relativ scurt.
c) sunt capabile să genereze şi să absoarbă pe scară largă progresul tehnic;
37
Care din elementele de mai jos se află la baza deosebirilor esenţiale dintre creştere şi dezvoltare economică? a) schimbările calitative ale economiei; b) creşterea cantitativă a factorilor de producţie; c) modificarea structurală a economiei naţionale; d) finalitatea celor două procese.
a) schimbările calitative ale economiei;
38
Creşterea economică este un obiectiv prioritar al oricărei politici macroeconomice pentru că: a) influenţează creşterea sporului demografic al populaţiei; b) asigură sporirea masei monetare; c) este sursa principală de îmbunătăţire a standardului de viaţă al populaţiei; d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
c) este sursa principală de îmbunătăţire a standardului de viaţă al populaţiei;
39
Care din următorii factori ai creşterii economice sunt de natură calitativă? a) sporirea volumului muncii prestate la scară macroeconomică; b) productivitatea muncii; c) volumul de resurse naturale şi de echipamente de producţie folosite; d) obţinerea economiilor prin reducerea costurilor medii pe unitatea de produs.
b) productivitatea muncii;
40
Avem de-a face cu o creştere economică intensivă atunci când: a) sporesc factorii de producţie; b) se reduce productivitatea muncii; c) creşte calificarea forţei de muncă; d) creşte numărul muncitorilor folosiţi în producţie.
c) creşte calificarea forţei de muncă;
41
Echilibrul economic: a) se analizează doar la nivel microeconomic; b) se analizează doar la nivel macroeconomic; c) se analizează atât la nivel microeconomic cât şi la nivel macroeconomic; d) este starea pe care, mai devreme sau mai târziu, o ating toate sistemele economice fără excepţie.
c) se analizează atât la nivel microeconomic cât şi la nivel macroeconomic;
42
Condiţia echilibrului general este: a) cererea şi oferta pe piaţa muncii să fie egale; b) cererea şi oferta pe piaţa monetară să fie egale; c) cererea pe piaţa bunurilor să fie mai mică decât oferta; d) cererea globală să fie egală cu oferta globală.
d) cererea globală să fie egală cu oferta globală.
43
Condiţia de echilibru macroeconomic are în vedere egalitatea dintre: a) cererea agregată şi oferta agregată; b) cerere şi ofertă; c) investiţii şi importuri; d) taxe şi cheltuieli guvernamentale.
a) cererea agregată şi oferta agregată;
44
După modul de manifestare în timp, echilibrul economic poate fi: a) echilibrul static şi dinamic; b) echilibrul static şi variabil; c) echilibrul microeconomic şi macroeconomic; d) echilibrul mezoeconomic şi macroeconomic.
a) echilibrul static şi dinamic;
45
În raport cu nivelul la care se manifestă, echilibrul economic poate fi: a) echilibrul microeconomic şi macroeconomic; b) echilibrul mezoeconomic şi macroeconomic; c) echilibrul microeconomic şi mezoeconomic; d) echilibrul microeconomic, mezoeconomic şi macroeconomic.
d) echilibrul microeconomic, mezoeconomic şi macroeconomic.
46
Echilibrul care reflectă concordanţa relativă între veniturile şi cheltuielile bugetare poartă numele de: a) echilibru bănesc sau monetar; b) echilibru financiar; c) echilibru bugetar; d) echilibru valutar.
c) echilibru bugetar;
47
Condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor economice este: a) O = C; b) H = E; c) Om = Cm; d) OL = CL.
a) O = C;
48
Condiţia de realizare a echilibrului pe piaţa muncii este: a) O = C; b) H = E; c) Om = Cm; d) OL = CL.
b) H = E;
49
Între factorii care determină dinamica echilibrului economic nu se includ: a) progresul tehnico-ştiinţific; b) comportamentul agenţilor economici; c) numărul de firme care produc bunuri şi servicii; d) limitele resurselor naturale.
c) numărul de firme care produc bunuri şi servicii;
50
Starea normală a economiei este dată de: a) existenţa unui echilibru perfect; b) existenţa unor dezechilibre în limite normale; c) existenţa unor dezechilibre grave; d) existenţa unei stări de presiune.
b) existenţa unor dezechilibre în limite normale;
51
Dezechilibrele care determină apariţia crizelor în economie, cu toate consecinţele pe care le au asupra dezvoltării economico-sociale reprezintă: a) dezechilibre normale; b) dezechilibre anormale; c) dezechilibre microeconomice; d) dezechilibre macroeconomice.
b) dezechilibre anormale;
52
În cadrul stării de absorbţie pe piaţa bunurilor: a) vânzătorul îl informează pe cumpărător; b) selecţia o face vânzătorul; c) povara nesiguranţei este suportată de câtre vânzător; d) pe termen scurt, producătorul se adaptează la cumpărător.
d) pe termen scurt, producătorul se adaptează la cumpărător.
53
Starea de absorbţie se manifestă prin: a) creşterea volumului vânzărilor; b) ofertă mai mare decât cererea; c) cerere mai mare decât oferta; d) neutilizarea parţială a resurselor.
a) creşterea volumului vânzărilor;