macro g2 Flashcards

(54 cards)

1
Q

În condiţiile unei economii libere, dominată de situaţia în care oferta este sub nivelul cererii, piaţa avantajează:
a) cu deosebire pe vânzători;
b) cu deosebire pe cumpărători;
c) atât pe vânzători cât şi pe cumpărători;
d) numai pe cei care produc pentru export.

A

a) cu deosebire pe vânzători;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

În condiţiile unei economii libere, dominată de situaţia în care cererea este sub nivelul ofertei, piaţa avantajează:
a) cu deosebire pe vânzători;
b) cu deosebire pe cumpărători;
c) atât pe vânzători cât şi pe cumpărători;
d) numai pe cei care produc pentru export.

A

b) cu deosebire pe cumpărători;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Investiţia într-o economie este un factor pozitiv, de progres şi bunăstare dacă:
a) promovează progresul tehnic;
b) creează noi locuri de muncă;
c) măreşte productivitatea muncii;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.

A

d) toate variantele de mai sus sunt corecte.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Care din elementele de mai jos pot constitui mobiluri subiective ale economisirii?
a) prudenţa;
b) setea de propăşire;
c) avariţia;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.

A

d) toate variantele de mai sus sunt corecte.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Multiplicatorul investiţiilor reprezintă raportul dintre:
a) o investiţie iniţială şi investiţia brută, generată de efectul de antrenare;
b) creşterea consumului şi sporirea investiţiilor;
c) creşterea venitului şi creşterea investiţiilor;
d) creşterea investiţiilor pe de o parte si creşterea venitului pe de altă parte.

A

c) creşterea venitului şi creşterea investiţiilor;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

O sumă economisită devine investiţie atunci când:
a) este folosită pentru procurarea unui autoturism necesar confortului familiei;
b) este folosită pentru procurarea unui autoturism necesar patronului unei societăţi comerciale;
c) este folosită pentru procurarea unui autoturism destinat organizării unei activităţi de TAXI;
d) este folosită pentru
cumpărarea unui autoturism care va fi făcut cadou unei persoane care locuieşte în altă ţară.

A

c) este folosită pentru procurarea unui autoturism destinat organizării unei activităţi de TAXI;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Când se reduce venitul, consumul de regulă:
a) se reduce şi el, dar într-o proporţie mai mare;
b) se reduce şi el, dar într-o proporţie mai mică;
c) se reduce şi el, dar în aceeaşi proporţie;
d) are loc creşterea consumului.

A

b) se reduce şi el, dar într-o proporţie mai mică;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Raportul dintre creşterea consumului şi cea a venitului se numeşte:
a) rata consumului, şi ne arată cât reprezintă cheltuielile pentru consum în totalul venitului;
b) înclinaţia marginală spre consum, şi ne arată importanţa consumului pentru cel care obţine un venit;
c) înclinaţia marginală spre consum, şi arată cu cât se modifică consumul la modificarea cu o unitate a venitului;
d) înclinaţia marginală spre consum, şi ne arată cu cât s-a modificat de la o perioadă la alta consumul unei persoane.

A

c) înclinaţia marginală spre consum, şi arată cu cât se modifică consumul la modificarea cu o unitate a venitului;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Care din factorii de mai jos pot determina creşterea cheltuielilor pentru consum?
a) creşterea veniturilor;
b) creşterea fiscalităţii;
c) nevoia de a crea rezerve pentru situaţii neprevăzute;
d) dorinţa de a beneficia de dobânzi şi sporuri de valoare.

A

a) creşterea veniturilor;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Ce valori poate lua, în condiţii normale, înclinaţia marginală spre consum?
a) c’= 1;
b) 0 < c’ < 1;
c) c’ = 0;
d) c’ > 1.

A

b) 0 < c’ < 1;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Care din relaţiile de mai jos sunt adevărate?
a) c’ + s = 1;
b) c’ = s – 1;
c) c’ – s = 1;
d) c’ = 1 + s.

A

a) c’ + s = 1;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

În care din situaţiile de mai jos poate să aibă loc o creştere a consumului cât şi a
economiilor?
a) când venitul creşte în acelaşi ritm cu consumul;
b) când venitul rămâne neschimbat, iar consumul creşte;
c) când venitul scade, iar consumul rămâne acelaşi;
d) când venitul rămâne acelaşi, iar rata consumului creşte.

A

a) când venitul creşte în acelaşi ritm cu consumul;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Care din relaţiile de mai jos nu este adevărată?
a) venitul = consumul + investiţiile;
b) economiile = venitul – consumul;
c) investiţiile = economiile;
d) venitul = consumul – economiile.

A

d) venitul = consumul – economiile.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Între investiţia brută şi investiţia netă există următoarele deosebiri:
a) nu există nici o deosebire;
b) investiţia netă este mai mare decât investiţia brută;
c) investiţia netă se referă la cheltuielile pentru creşterea volumului capitalului fix, iar investiţia brută se referă la
creşterea volumului stocurilor;
d) în timp ce investiţia netă se referă la cheltuielile pentru creşterea volumului capitalului fix şi creşterea volumului
stocurilor, investiţia brută cuprinde în plus faţă de cea netă şi amortizarea, ca expresie a consumului de capital fix.

A

d) în timp ce investiţia netă se referă la cheltuielile pentru creşterea volumului capitalului fix şi creşterea volumului
stocurilor, investiţia brută cuprinde în plus faţă de cea netă şi amortizarea, ca expresie a consumului de capital fix.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Investiţiile au o serie de efecte directe asupra economiei; care dintre cele enumerate mai jos nu este adevărată?
a) crearea de noi locuri de muncă;
b) scăderea resurselor de dezvoltare a economiei;
c) sporirea ofertei de bunuri şi servicii;
d) înlocuirea şi modernizarea echipamentului tehnic de producţie.

A

b) scăderea resurselor de dezvoltare a economiei;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Indicatorul care reflectă influenţa consumului asupra investiţiilor poartă numele de:
a) accelerator;
b) multiplicatorul investiţiilor;
c) rata consumului;
d) înclinaţia marginală spre consum.

A

a) accelerator;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Ciclicitatea reprezintă:
a) o formă întâmplătoare de evoluţie a economiei;
b) o evoluţie proprie doar unei economii;
c) o evoluţie necontrolată a economiei;
d) o formă firească, normală de evoluţie a activităţii economice, determinată de cauze interne care o fac inevitabilă.

A

d) o formă firească, normală de evoluţie a activităţii economice, determinată de cauze interne care o fac inevitabilă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Fazele ciclului economic diferă prin:
a) durată;
b) gradul de ocupare al forţei de muncă;
c) mărimea profiturilor realizate;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.

A

d) toate variantele de mai sus sunt corecte.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Care din evoluţiile de mai jos nu sunt caracteristice expansiunii ca fază a ciclului
economic?
a) creşterea salariilor;
b) sporirea numărului falimentelor;
c) sporirea numărului vânzărilor;
d) creşterea cursului acţiunilor.

A

b) sporirea numărului falimentelor;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte cu privire la perioada de criză:
a) preţurile bunurilor scad;
b) are loc o restrângere a şomajului;
c) investiţiile se restrâng sau încetează;
d) pe piaţă se înregistrează o penurie acută de bunuri.

A

c) investiţiile se restrâng sau încetează;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Care din factorii de mai jos sunt decisivi în caracterizarea expansiunii economice ca o fază ascendentă a ciclului economic?
a) reducerea costurilor şi în consecinţă a preţurilor;
b) echilibrarea generală a economiei naţionale;
c) cererea suplimentară de capital (fix şi circulant) pentru creşterea producţiei şi a gradului de ocupare a forţei de muncă;
d) depăşirea crizei alimentare şi a subdezvoltării economice.

A

c) cererea suplimentară de capital (fix şi circulant) pentru creşterea producţiei şi a gradului de ocupare a forţei de
muncă;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Care din următoarele măsuri se recomandă în perioada de boom prelungit?
a) reducerea fiscalităţii;
b) creşterea fiscalităţii;
c) creşterea cheltuielilor de la buget pentru a stimula cererea agregată;
d) reducerea ratei dobânzii.

A

b) creşterea fiscalităţii;

23
Q

În perioada de boom economic:
a) cresc producţia şi venitul naţional;
b) scade gradul de ocupare al forţei de muncă;
c) scade rata dobânzii;
d) scad profiturile şi salariile.

A

a) cresc producţia şi venitul naţional;

24
Q

Pentru ieşirea din recesiune agenţii economici acţionează în direcţia:
a) creşterii costurilor;
b) sporirii producţiei;
c) modernizării capitalului fix;
d) înnoirii produselor alimentare.

A

b) sporirii producţiei;

25
Cauza principală a crizelor economice constă din: a) stagnarea sau reducerea producţiei; b) rămânerea în urmă a cererii globale faţă de oferta globală; c) creşterea numărului de falimente; d) creşterea şomajului.
b) rămânerea în urmă a cererii globale faţă de oferta globală;
26
Într-o economie care parcurge starea de criză, intervenţia statului nu trebuie să se concretizeze în: a) elaborarea unor programe cu caracter macroeconomic; b) folosirea bugetului public pentru a rezolva unele probleme sociale; c) folosirea bugetului public pentru a rezolva unele probleme politice; d) folosirea politicii fiscale pentru a stimula cererea pe piaţă.
c) folosirea bugetului public pentru a rezolva unele probleme politice;
27
Care din aprecierile de mai jos le consideraţi corecte pentru a caracteriza scopurile principale urmărite prin politicile anticriză? a) prin aceste măsuri se urmăreşte atenuarea fluctuaţiilor ciclice şi a efectelor lor negative manifestate mai ales în faza de recesiune; b) politicile anticriză urmăresc să asigure eficienţei utilizării factorilor de producţie o evoluţie permanent ascendentă; c) măsurile anticriză au ca scop principal reducerea şomajului şi menţinerea acestuia în limite considerate normale; d) prin aceste măsuri se urmăreşte eliminarea fluctuaţiilor activităţii economice.
a) prin aceste măsuri se urmăreşte atenuarea fluctuaţiilor ciclice şi a efectelor lor negative manifestate mai ales în faza de recesiune;
28
Ca instrument al politicii monetare şi de credit, rata dobânzii poate influenţa favorabil investiţiile şi, pe această bază, conjunctura economică, atunci când: a) scade; b) creşte; c) rămâne constantă; d) este neutră în raport cu investiţiile.
a) scade;
29
Care din măsurile enumerate mai jos se recomandă în perioada de recesiune ca instrumente ale politicii monetare şi de credit? a) creşterea masei monetare şi a facilităţilor acordate debitorilor; b) reducerea cheltuielilor publice; c) reducerea fiscalităţii pentru a lăsa la dispoziţia agenţilor economici un volum mai mare de venituri pentru consum şi investiţii, ceea ce va stimula cererea agregată; d) creşterea cheltuielilor publice pentru a mări rapid cererea agregată.
a) creşterea masei monetare şi a facilităţilor acordate debitorilor;
30
Politica monetară şi de credit are ca principale instrumente: a) masa bănească (în monedă naţională şi în valută); b) bugetul de stat şi creditul; c) rata dobânzii, creditul şi masa monetară; d) lichidităţile, banii scripturali şi dobânda.
c) rata dobânzii, creditul şi masa monetară;
31
Politica fiscală funcţionează în perioada de recesiune economică prin: a) reducerea fiscalităţii pentru echilibrarea bugetului excedentar; b) creşterea fiscalităţii în scopul redimensionării masei monetare; c) reducerea fiscalităţii deoarece recesiunea economică se manifestă prin criză şi depresiune; d) reducerea gradului de impozitare a veniturilor şi de taxare a consumului pentru a încuraja consumul şi investiţiile.
d) reducerea gradului de impozitare a veniturilor şi de taxare a consumului pentru a încuraja consumul şi investiţiile.
32
Care sunt efectele ce pot apare în economie în condiţiile unei politici fiscale orientată spre creşterea impozitelor? a) sporirea veniturilor bugetare; b) creşterea cheltuielilor publice; c) descurajarea investiţiilor agenţilor economici; d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
33
Piaţa forţei de muncă sau piaţa muncii este definită ca: a) spaţiul economic în care se întâlnesc, se confruntă şi se negociază în mod liber cererea şi oferta de forţă de muncă; b) spaţiul în care se întâlnesc persoanele în căutarea unui loc de muncă şi cele care oferă locuri de muncă; c) spaţiul în care se negociază salariul fiecărui participant la această piaţă; d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
34
Între particularităţile pieţei muncii nu se înscriu: a) este o piaţă cu grad ridicat de rigiditate şi de sensibilitate, care condiţionează atât echilibrul economic, cât şi pe cel social-politic; b) este o piaţă cu concurenţă perfectă; c) este una dintre pieţele cele mai complexe, mai organizate şi mai reglementate; d) este o piaţă al cărei preţ specific este salariul.
b) este o piaţă cu concurenţă perfectă;
35
Când salariul practicat pe piaţa muncii este inferior nivelului său de echilibru, în mod normal: a) oferta de muncă creşte; b) oferta de muncă rămâne neschimbată; c) oferta de muncă este deficitară în raport cu cererea de muncă; d) în mod cert oferta de muncă este mai mare decât cererea.
c) oferta de muncă este deficitară în raport cu cererea de muncă;
36
Oferta de muncă se exprimă prin: a) numărul populaţiei apte de muncă; b) numărul populaţiei apte de muncă şi în căutarea unui loc de muncă; c) numărul şomerilor; d) populaţia aptă de muncă, indiferent dacă lucrează sau caută un loc de muncă, în condiţii salariale.
b) numărul populaţiei apte de muncă şi în căutarea unui loc de muncă;
37
Din oferta de muncă nu fac parte: a) cei apţi de muncă; b) studenţii; c) şomerii; d) funcţionarii publici.
b) studenţii;
38
Dacă cererea pentru bunurile realizate cu ajutorul factorului muncă va creşte, atunci: a) oferta de muncă creşte; b) cererea de muncă se va reduce; c) cererea de muncă va spori; d) oferta de muncă se va reduce.
c) cererea de muncă va spori;
39
Care dintre următoarele forme posibile de exprimare a cererii pe piaţa muncii este corectă? a) numărul total de locuri de muncă ce se satisfac prin remunerarea salarială, dintr-o ţară, ramură, firmă; b) numărul locurilor de muncă rămase neocupate la un moment dat; c) numărul tuturor locurilor de muncă existente într-o economie, indiferent dacă acestea sunt ocupate sau nu; d) numărul celor care au depus cereri de angajare la oficiile de plasare a forţei de muncă.
a) numărul total de locuri de muncă ce se satisfac prin remunerarea salarială, dintr-o ţară, ramură, firmă;
40
Din punct de vedere economic şomajul reprezintă: a) un dezechilibru macroeconomic; b) partea populaţiei active disponibile care nu este ocupată; c) partea populaţiei ocupate care este ameninţată de pierderea locului de muncă; d) partea populaţiei ocupate care lucrează în regim part-time.
a) un dezechilibru macroeconomic;
41
Între indicatorii şomajului nu se înscriu: a) nivelul şomajului; b) intensitatea şomajului; c) principiile şomajului; d) structura şomajului.
c) principiile şomajului;
41
Şomajul se datorează unor procese complexe, cum ar fi: a) creşterea numărului locurilor de muncă în industria metalurgică; b) creşterea numărului locurilor de muncă la nivelul economiei naţionale; c) creşterea ofertei de muncă prin pătrunderea pe piaţa muncii a unor noi categorii de persoane apte de muncă, dar inactive, în condiţiile existenţei unei cereri de muncă inferioare; d) pierderea locurilor de muncă de către femeile casnice.
c) creşterea ofertei de muncă prin pătrunderea pe piaţa muncii a unor noi categorii de persoane apte de muncă, dar inactive, în condiţiile existenţei unei cereri de muncă inferioare;
42
Nivelul şomajului se poate exprima: a) doar absolut prin indicatorul numărului şomerilor; b) doar relativ prin rata şomajului; c) prin analiza evoluţiei numărului şomerilor; d) atât absolut, cât şi relativ.
d) atât absolut, cât şi relativ.
43
Şomajul structural: a) este cauzat de crize şi conjuncturi defavorabile, trecătoare, dar relativ repetitive; b) apare doar ca urmare a înlocuirii vechilor tehnologii cu altele noi; c) poate să se manifeste doar atunci când se reorganizează activitatea unor anumite firme; d) este determinat de modificarea structurii economiei pe activităţi, ramuri şi subramuri sub incidenţa crizei energetice, a revoluţiei ştiinţifico-tehnice etc.
d) este determinat de modificarea structurii economiei pe activităţi, ramuri şi subramuri sub incidenţa crizei energetice, a revoluţiei ştiinţifico-tehnice etc.
44
Care din următoarele forme de şomaj pot fi atribuite crizelor economice? a) şomaj sezonier; b) şomaj ciclic; c) şomaj tehnologic; d) şomaj conjunctural.
b) şomaj ciclic; d) şomaj conjunctural.
45
Care din următoarele forme de şomaj pot fi atribuite înlocuirii vechilor tehnologii? a) şomaj sezonier; b) şomaj ciclic; c) şomaj tehnologic; d) şomaj conjunctural.
c) şomaj tehnologic;
46
Care dintre următoarele procese contribuie direct la apariţia şi/sau extinderea şomajului? a) inflaţia; b) creşterea ofertei de muncă; c) emigrarea populaţiei autohtone; d) creşterea preţurilor.
b) creşterea ofertei de muncă;
47
Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la indemnizaţia sau ajutorul de şomaj sunt corecte? a) o primeşte orice persoană care nu lucrează; b) o primeşte orice persoană care nu lucrează ca salariat; c) este primită o singură dată, atunci când salariatului i se desface contractul de muncă; d) este mai mică decât salariul.
d) este mai mică decât salariul.
48
În care din următoarele situaţii apare şomajul: a) natalitatea > mortalitatea; b) imigrarea > emigrarea; c) oferta de muncă > cererea de muncă; d) cererea de muncă > oferta de muncă.
c) oferta de muncă > cererea de muncă;
49
Pentru economie şi societate şomajul are ca rezultat: a) neutilizarea unei părţi din principala avuţie a ţării (resursele de muncă); b) diminuarea veniturilor bugetare (din impozite şi taxe); c) sporirea cheltuielilor statului ocazionate de plata ajutorului de şomaj; d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
50
Care din relaţiile de mai jos exprimă rata şomajului? a) raportul procentual dintre numărul persoanelor apte şi neocupate pe de o parte şi populaţia totală pe de altă parte; b) raportul procentual dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată; c) diferenţa dintre populaţia ocupată şi numărul şomerilor; d) produsul dintre numărul şomerilor şi populaţia aptă de muncă.
b) raportul procentual dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată;
51
Care din afirmaţiile de mai jos definesc inflaţia? a) creşterea preţurilor la bunurile de lux; b) reducerea puterii de cumpărare a salariilor; c) creşterea preţurilor la produsele industriale; d) creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor.
d) creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor.
52
Care din procesele de mai jos nu sunt consecinţe ale inflaţiei? a) creşterea preţurilor; b) scăderea salariului real; c) creşterea cantităţii bunurilor economice; d) scăderea puterii de cumpărare a banilor.
c) creşterea cantităţii bunurilor economice;
53
Inflaţia este: a) un dezechilibru dintre masa monetară şi volumul producţiei de bunuri şi servicii; b) o criză economică; c) un excedent de masă monetară; d) o recesiune.
a) un dezechilibru dintre masa monetară şi volumul producţiei de bunuri şi servicii;