macro g3 Flashcards
(43 cards)
Între caracteristicile fundamentale ale inflaţiei contemporane nu se includ:
a) este generală şi afectează ţările în proporţii diferite;
b) este generală şi afectează ţările în aceeaşi proporţie;
c) este determinată de cauze interne şi externe specifice fiecărei ţări;
d) este durabilă, crescătoare sau descrescătoare.
b) este generală şi afectează ţările în aceeaşi proporţie;
Cu ajutorul indicelui general al preţurilor evidenţiem:
a) situaţia la un moment dat a echilibrului bugetului de stat;
b) puterea de cumpărare a banilor faţă de un moment de referinţă;
c) scăderea puterii de cumpărare a populaţiei;
d) starea balanţei comerciale a unei ţări la un moment dat.
b) puterea de cumpărare a banilor faţă de un moment de referinţă;
Creşterea rapidă şi de aceeaşi mărime a veniturilor şi preţurilor bunurilor şi serviciilor oferite pe piaţă are ca
rezultat:
a) reducerea puterii de cumpărare a banilor;
b) creşterea puterii de cumpărare a banilor;
c) apariţia sau accentuarea procesului inflaţionist;
d) scăderea nivelului de trai.
a) reducerea puterii de cumpărare a banilor;
Procesul inflaţionist se manifestă în economie atunci când:
a) cresc preţurile bunurilor şi tarifele serviciilor;
b) creşterea salariului real devansează creşterea salariului nominal;
c) creşterea preţurilor pentru unele bunuri de folosinţă îndelungată este mai rapidă decât creşterea veniturilor;
d) creşterea salariului nominal are loc concomitent cu creşterea generalizată a preţurilor.
a) cresc preţurile bunurilor şi tarifele serviciilor;
Inflaţia apare ca un dezechilibru fundamental atunci când:
a) preţurile cresc la bunurile de calitate deosebită;
b) preţurile cresc la bunurile de lux;
c) preţurile cresc la bunurile alimentare;
d) preţurile cresc la majoritatea bunurilor economice.
d) preţurile cresc la majoritatea bunurilor economice.
Scumpirea creditului, ca o măsură antiinflaţionistă, poate să genereze în economie:
a) reducerea investiţiilor;
b) creşterea şomajului;
c) reducerea masei monetare;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
În care din următoarele situaţii apare inflaţia:
a) când masa monetară > suma preţurilor bunurilor de pe piaţă;
b) când masa monetară = suma preţurilor bunurilor de pe piaţă;
c) când masa monetară < suma preţurilor bunurilor de pe piaţă;
d) nu există nici o legătură între cele două.
a) când masa monetară > suma preţurilor bunurilor de pe piaţă;
Indicele preţului unui bun sau serviciu se determină:
a) ca raport procentual între P1 şi P0;
b) ca raport procentual între P0 şi P1;
c) ca diferenţă între P1 şi P0;
d) ca raport procentual între ∆P1 şi ∆P0.
a) ca raport procentual între P1 şi P0;
Evoluţia negativă a preţurilor între două sau mai multe perioade consecutive poartă numele de:
a) inflaţie;
b) deflaţie;
c) stagflaţie;
d) slumpflaţie.
b) deflaţie;
Ce cauză poate sta la baza inflaţiei prin costuri?
a) creşterea şomajului şi a ofertei agregate;
b) scăderea preţurilor factorilor de producţie;
c) creşterea costului unitar;
d) scăderea ratei şomajului şi a ratei inflaţiei.
c) creşterea costului unitar;
Situaţia economică caracterizată prin creşterea rapidă a inflaţiei, prin stagnarea creşterii economice („creştere zero”) şi prin recesiune economică, poartă numele de:
a) inflaţie;
b) deflaţie;
c) stagflaţie;
d) slumpflaţie.
c) stagflaţie;
Obiectul pieţei monetare îl reprezintă:
a) masa monetară;
b) schimbul de lichidităţi;
c) masa monetară şi schimbul de lichidităţi;
d) acțiunile și obligațiunile.
c) masa monetară şi schimbul de lichidităţi;
Într-o țară, sistemul bancar-financiar:
a) îndeplineşte rolul de intermediar financiar între ceilalţi agenţi economici;
b) gestionează masa monetară;
c) deţine pârghiile financiare ale respectivei ţări;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
Acordarea de împrumuturi diferiţilor agenţi economici ce îndeplinesc condiţiile de bonitate financiară, adică au capacitatea de a restitui la scadenţă creditele contractate împreună cu dobânzile aferente, reprezintă pentru o bancă funcția sa:
a) activă;
b) pasivă;
c) macroeconomică;
d) specială.
a) activă;
Primirea spre păstrare a economiilor populaţiei şi agenţilor nonfinanciari, reprezintă pentru o bancă funcția
sa:
a) activă;
b) pasivă;
c) macroeconomică;
d) specială.
b) pasivă;
Mărimea profitului brut al băncii echivalează cu:
a) mărimea dobânzii încasate;
b) mărimea câștigului net;
c) mai mare cu 10% faţă de cheltuielile de administraţie ale băncii;
d) diferenţa dintre dobânda încasată şi dobânda plătită de bancă.
d) diferenţa dintre dobânda încasată şi dobânda plătită de bancă.
Care din următoarele caracteristici nu aparţin băncii centrale?
a) emisiunea de numerar;
b) acceptarea de depozite şi acordarea de credite clienţilor nonbancari;
c) supravegherea băncilor comerciale în vederea prevenirii falimentelor acestora;
d) împrumutător de ultim rang (bancă a băncilor).
b) acceptarea de depozite şi acordarea de credite clienţilor nonbancari;
Biletele de bancă sunt puse în circulaţie de:
a) orice bancă comercială;
b) Banca de emisiune a fiecărei ţări;
c) societățile de investiții;
d) casele de economii și consemnațiuni.
b) Banca de emisiune a fiecărei ţări;
Între funcţiile pe care moneda le îndeplineşte nu se regăsește:
a) mijloc de schimb;
b) mijloc de plată;
c) mijloc de îmbogățire;
d) mijloc de rezervă.
c) mijloc de îmbogățire;
Cantitatea de monedă aflată în circulaţie sub toate formele sale reprezintă:
a) avuția națională;
b) masa monetară;
c) lichiditatea monetară;
d) convertibilitatea monetară.
b) masa monetară;
Păstrarea unei cantităţi de monedă în vederea unor plasamente mai favorabile în viitor reprezintă:
a) mobilul venitului;
b) mobilul afacerilor;
c) mobilul speculației;
d) mobilul prudenței.
c) mobilul speculației;
Oferta de monedă se realizează prin:
a) Banca Centrală;
b) băncile comerciale;
c) Trezorerie;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
Cel mai important factor care influențează echilibrul pieței monetare este:
a) cererea de monedă;
b) oferta de monedă;
c) rata dobânzii;
d) nivelul dividendelor.
c) rata dobânzii;
Starea de echilibru a pieţei monetare se realizează atunci când:
a) oferta de monedă este egală cu cererea de monedă;
b) oferta de muncă este egală cu cererea de muncă;
c) numerarul este egal cu banii de cont;
d) pe această piață nu putem vorbi de echilibru.
a) oferta de monedă este egală cu cererea de monedă;