contractul de depozit Flashcards
(30 cards)
DIFERENTA FUNDAMENTALA dintre imprumut si depozit
DIFERENTA FUNDAMENTALA dintre imprumut si depozit: in cazul
imprumutului, scopul urmarit de parti la incheierea contractului e folosinta bunului de
catre imprumutat, uneori aceasta folosinta presupune si consumarea lui, cum e in cazul
imprumutului de consumatie, iar in cazul depozitului, scopul principal e pastrarea de
catre depozitar a bunului depozitat in favoarea deponentului
fundamentala diferenta intre imprumut si depozit in ceea ce priveste scadenta
restituirii:
In cazul contractului de imprumut, termenul pt obligatia de restituire este stabilit
intotdeauna in favoarea imprumutatului => doar el poate renunta la acest termen. De
aceea, imprumutatorul nu poate cere, in principiu, restituirea inainte de termen.
• In schimb, in cazul depozitului, termenul este stabilit in favoarea deponentului, pt ca
pana la expirarea acelui termen, depozitarul trebuie sa-i pastreze bunul (termen
suspensiv pt restituire dar si termen extinctiv pt pastrare)
=> pt ca termenul e presupus in favoarea deponentului, el poate renunta la el, el
poate pretinde restituirea bunului si inainte de scadenta si in principiu, depozitarul e tinut
sa i-l restituie fara a fi prejudiciat. In principiu, va primi remuneratia numai proportional cu
durata scursa intre incheierea contractului si restituirea efectiva a bunului conservat.
Transferul proprietatii nu se prezuma!! Pierderea proprietatii nu se prezuma
n principiu, se prezuma ca e imprumut/depozit, iar nu dar manual! Se prezuma
ca bunul trebuie inapoiat!
Transferul proprietatii nu se prezuma!! Pierderea proprietatii nu se prezuma! =>
transmiterea detentiunii care conduce la situatia de fapt in care detentorul este altcineva
decat proprietarul implica necesitatea ca acel altcineva sa ii restituie bunul proprietarului la
sfarsitul detentiei sale
DEPOZITUL NEREGULAT
contractul de depozit, de regula, are un obiect individual
determinat. El prin natura lui se determina prin remitere => e sigur individual determinat.
prezumtia e ca revine obligatia celui care a primit bunul de a-l restitui in integralitatea lui.
Prin exceptie, uneori prin conventia partilor si adesea prin natura bunului, poate
rezulta ca partile nu au in vedere restituirea bunului in individualitatea sa, ci a unei cantitati
egale de bunuri din aceeasi specie. => depozit neregulat/imprumut de consumatie.
Delimitarea fata de imprumut: art. 2105 -
Se prezuma ca bunurile de gen au fost remise spre a fi restituite, se prezuma ca au
fost remise pt ca pana la restituire sa fie folosite prin cheltuire de catre cel care le-a primit,
se prezuma deci ca natura contractului realizat este aceea de imprumut de consumatie.
Se poate rasturna aceasta prezumtie daca se dovedeste ca scopul pt care au fost primite
fondurile respective e pastrarea lor de catre primitor in interesul remitentului (o asemenea
dovada poate fi facuta si daca in contract s-a prevazut ca restituirea lor poate fi facuta si
inainte de scadenta).
art. 2118 (2): Depozitarul nu datoreaza dobanda pt fondurile banesti depozitate deca
imprumutul de consumatie: se prezuma datorarea de dobanzi remuneratorii
- in cazul depozitului neregulat, nu se prezuma datorarea de dobanzi remuneratorii pt
ca nu se prezuma ca depozitarul poate folosi bunul, dar dobanzile curg din ziua in care
depozitarul a fost pus in intarziere pt restituirea lor si deci au natura penalizatoare, fiind
supuse regulilor de drept comun privind rata dobanzii legale penalizatoare
- deci depozitarul nu datoreaza dobanzi remuneratorii (vestea buna), dar daca
depozitarul a cerut restituirea, de la momentul cererii de restituire incep sa curga
dobanzile penalizatoare daca depozitarul nu-si executa imediat obligatiile
(vestea rea).
★ DEPOZITUL NECESAR
se defineste in raport cu imprejurarile formarii sale: art. 2124:
ipoteza unui depozit necesar e aceea in care bunul a fost incredintat unei persoane sub
constrangerea unei intamplari neprevazute care facea cu neputinta alegerea persoanei
depozitarului si intocmirea unui inscris constatator al contractului
=> ipoteza speciala de contract de depozit incheiat in stare de necesitate!!
★ DEPOZITUL NECESAR
constrangerea consta in imposibilitatea deponentului
constrangerea consta in imposibilitatea deponentului de a alege persoana
depozitarului si de a-si furniza un inscris constatator al contractului de depozit. Aceasta
contrangere trebuie sa rezulte din cumulul cauzal dintre aducerea unui bun al
deponentului intr-o anumita situatie si o situatie neprevazuta fata de momentul aducerii.
★ DEPOZITUL NECESAR
CARACTERISTICI DE REGIM JURIDIC:
el este obligatoriu pt depozitar! Persoana care primeste o oferta de depozit necesar
nu poate refuza aceasta oferta => refuzul ofertei ar reprezenta un delict civil care se
sanctioneaza conform dreptului comun al raspunderii civile delictuale cu obligatia de
reparatie a destinatarului ofertei in sensul ca el va trebui sa-l despagubeasca pt
piederea bunurilor pe ofertant ca si cum contractul s-ar fi incheiat, iar pe de alta parte,
oferta va fi prezumata acceptata imediat ce va fi ajuns la destinatar;
contractul poate fi probat prin orice mijloc de proba, indiferent de valoarea bunurilor
lasate in depozit;
- depozitarul raspunde pt executarea obligatiei de pastrare si executarea obligatiei de
restituire a bunului ca un depozitar neremunerat => raspunde, daca nu pastreaza
bunurile incredintate, cu aceeasi grija pe are o are si fata de propriile bunuri. In rest
depozitului necesar i se pot aplica regulile depozitului remunerat.
DEPOZITUL HOTELIER
R - reprezinta un contract accesoriu contractului hotelier (care
este o specie a locatiunii de imobile, in virtutea careia locatorul, numit si hotelier, se
obliga sa-i asigure locatarului numit client folosinta unei incaperi sau uneori a unei
locuinte in schimbul unei remuneratii, destinatia incaperii fiind aceea de locuire).
CVASI-DEPOZITUL:
contract accesoriu contractului hotelier si, spre deosebire de
depozitul de drept comun, el nu se incheie prin remiterea propriu-zisa a bunurilor ce fac
obiectul depozitului, ci se incheie prin introducerea de catre clientul locatar in hotel a
unor bunuri pe care hotelierul locator trebuie sa le pastreze. In loc de remitere, aduce
niste bunuri mobile in bunul imobil care face obiectul locatiunii.
CVASI-DEPOZITUL:
se aplica la animale?
- in lipsa de stipulatie contrara, prevederile referitoare la cvasi-depozit
NU se vor aplica la animalele de companie.
CVASI-DEPOZITUL:
raspunderea obiectiva
Toate bunurile care in acest mod fac obiectul cvasi-depozitului vor face obiectul
unei obligatii de pastrare pe care hotelierul o are, prin efectul careia raspunderea obiectiva a hotelierului va fi angajata pt orice furt, distrugere sau deteriorare a bunurilor introduse in
hotel. Intrucat raspunderea este OBIECTIVA, ea e independenta de culpa hotelierului. > In principiu, potrivit art. 2128, ea e limitata la o valoare de 100 de ori mai mare
decat pretul pt o zi afisat pt camera oferita spre inchiriere clientului.
CVASI-DEPOZITUL:
si daca este limitata ca raspundere obiectiva, si daca este nelimitata fiind intemeiata pe
culpa hotelierului/a prepusilor sai, raspunderea pt distrugerea, deteriorarea sau furtul
bunurilor introduse in hotel este supusa unor prevederi speciale cu privire la dreptul la
actiune pt angajarea acestei raspunder
Acest drept la actiune este supus unui termen
de decadere special (24 de ore de la data la care clientul a cunoscut prejudiciul -
in acest interval, clientul trebuie sa-i notifice hotelierului reprezentat prin administratia
sau prepusii sai prejudiciul pt care intentioneaza sa atraga raspunderea lui). Lipsa
informarii atrage pierderea dreptului la actiune. De asemenea, in cazul in care
informarea a avut loc si s-a nascut dreptul la actiune, el e supus unui termen de
prescriptie speciala de 6 luni de la data la care prejudiciul s-a produs!!
Din contractul principal de locatiune hoteliera se mai naste o obligatie
Din contractul principal de locatiune hoteliera se mai naste o obligatie de a incheia
cu clientul sau locatar un contract de depozit => o asemenea obligatie se executa la cererea clientului, in sensul ca hotelierul nu poate refuza sa primeasca in depozit
documente, bani sau alte obiecte de valoare apartinand clientilor sai (art. 2131).
Prin exceptie, hotelierul are dreptul sa refuze primirea in depozit a
Prin exceptie, hotelierul are dreptul sa refuze primirea in depozit a unor asemenea
bunuri daca, tinand seama de importanta si conditiile de exploatare ale hotelului, acestea
sunt excesiv de valoroase ori incomode sau periculoase.
EXEMPLU: Obiecte de valoare - un obuz neexplodat din Al Doilea Razboi Mondial
- hotelierul poate refuza pe motiv ca este periculos.
EXEMPLU: Solicitarea unei cliente de a pastra niste bijuterii cu diamante s-ar putea
sa nu poata fi refuzata la un hotel de 5* din Las Vegas!, dar ar putea fi refuzata la Cabana
Trei Brazi.
clientul are impotriva hotelierului
lientul are impotriva hotelierului o creanta corelativa obligatiei hotelierului de a incheia
contractul de depozit, similara aceleia care rezulta dintr-o promisiune de depozit
odata ce s-a incheiat un astfel de contract, raspunderea pt pieirea, deteriorea sau furtul
bunurilor, mai intai se va angaja potrivit dreptului comun, numai pt culpa din partea
hotelierului in ceea ce priveste obligatia de pastrare. In al doilea rand, raspunderea nu
este limitata. In al treilea rand, ea nu este supusa termenelor speciale de decadere si
prescriptie care afecteaza dreptul la actiune in cazul cvasi-depozitului.
n contractul de depozit astfel incheiat, depozitarul poate aleg
n contractul de depozit astfel incheiat, depozitarul poate alege locul depozitarii, cu
conditia ca acesta sa fie un loc sigilat sau securizat conform art. 2131 (3).
NU vor fi considerate locuri sigilate/securizate casetele de valori plasate de hotelier
in camerele clientilor. Bunurile depuse in aceste casete nu vor fi presupuse a fi fost primite
in depozit de catre hotelier in executarea obligatiei sale de a incheia depozitul obligatoriu,
ci vor fi considerate bunuri introduse de client in hotel, fiind obiectul cvasi-depozitului.
Fie ca e vorba de bunurile care fac obiectul depozitului obligatoriu, fie bunurile care
fac obiectul cvasi-depozitului, hotelierul nu raspunde
Fie ca e vorba de bunurile care fac obiectul depozitului obligatoriu, fie bunurile care
fac obiectul cvasi-depozitului, hotelierul nu raspunde pt deteriorarea, distrugerea ori furtul
lor daca acestea sunt cauzate de catre client, de catre o persoana care il insoteste sau se
afla sub supravegherea sa ori de catre vizitatorii sai, de natura bunului sau de un caz de
forta majora. => dimpotriva, raspunderea nu este inlaturata daca pieirea, deteriorarea sau
furtul au fost cauzate de un caz fortuit care nu are caracterele fortei majore.
n legatura cu toate bunurile care fac obiectul cvasi-depozitului sau al depozitului
obligatoriu, hotelierul are un drept
In legatura cu toate bunurile care fac obiectul cvasi-depozitului sau al depozitului
obligatoriu, hotelierul are un drept de retentie prin care se garanteaza creanta sa la chirie
din contractul de locatiune principal.
Dreptul de retentie confera titularului sau si un privilegiu care permite satisfacerea
cu preferinta a creantei sale din vanzarea silita a acestor bunuri, vanzare pe care o poate
solicita in calitate de creditor privilegiat conform CPC.
★ SECHESTRUL CONVENTIONAL
art. 2138
Depozitul prin care două sau mai multe persoane încredințează unui terț,
denumit administrator-sechestru, unul sau mai multe bunuri mobile ori imobile în privința
cărora există o contestație sau incertitudine juridică, cu obligația pentru acesta de a le
păstra și a le restitui celui recunoscut ca titular al dreptului.
★ SECHESTRUL CONVENTIONAL
PARTICULARITATI:
- sechestrul conventional poate avea ca obiect nu numai bunuri mobile, ci si bunuri
imobile. In principiu, contractul prin care cu titlu oneros o persoana isi asuma obligatii
de a intretine un imobil nu e contract de depozit, ci de antrepriza de servicii de mentenanta
imobiliara. - sechestrul conventional e o operatiune tripartita: exista cel putin 2 parti care au
calitatea de deponent si o a treia parte (administrator sechestru), care are calitatea de
depozitar. Contractul se formeaza valabil prin remiterea bunului de catre unul dintre
deponenti catre administratorul sechestru. Nu e nevoie ca ambii deponenti sa participe
la remitere. - De asemenea, desi tehnic contractul genereaza 2 obligatii de restituire si 2 obligatii de
pastrare, avand in vedere modalitatile prin care aceste obligatii sunt afectate in
patrimoniul administratorului sechestru => acesta va datora pastrarea si restituirea
bunului doar fata de unul dintre cocontractantii sai.
★ SECHESTRUL CONVENTIONAL
Astfel, fiecare dintre cele 2 obligatii de restituire sunt afectate
Astfel, fiecare dintre cele 2 obligatii de restituire sunt afectate de o conditie
suspensiva. Conditia supensiva care afecteaza obligatia administratorului sechestru fata
de unul din depozitari fiind exact opusul conditiei suspensive care afecteaza obligatia de
restituire a administratorului sechestru fata de celalalt depozitar.
★ SECHESTRUL CONVENTIONAL
DESI cele mai frecvente cauze de incertitudine care determina incheierea sechestrului
conventional il reprezinta litigiile, uneori o neincredere in partenerul de afaceri poate genera incheierea unui sechestru conventiona
(EXEMPLU: A ii vinde un bun lui B, partile
convin ca pretul sa fie platit imediat, dar A nu e dispus sa-i faca predarea lui B imediat =>
pt ca B nu are incredere in A sa se lipseasca de bun si sa-i plateasca pretul, A si B incheie
un contract de sechestru conventional cu tertul C si stabilesc ca tertul C (de regula, banca)
sa pastreze banii care constituie pretul (intr-un cont de consemnatiune), urmand ca daca
bunul ajunge la B, banii sa fie apoi eliberati fata de A. Daca nu ajunge la B pana la o
anumita data, banii sa fie restituiti lui B. Cand contractul de sechestru conventional se
incheie cu institutia bancara si are ca obiect fonduri banesti – in primul rand discutam si
despre depozitul neregulat si in al doilea rand poarta numele de contract de escrow).
