varietati de vanzare Flashcards

Question

VANZAREA DUPA MOSTRA/MODEL Doua trasaturi de regim juridic a) alterare a ordinii normale a executarii oligatiilor in contractul de vanzare

Answer 1

- intrucat predarea mostrei a fost necesara in vederea formarii consimtamantului cumparatorului, transferul dreptului de proprietate are loc numai cu ocazia predarii bunurilor ce vor fi vandute (aici ORDINEA: plata pretului - predarea - transferul proprietatii in legatura cu bunul vandut si predat) predarea are aceasta consecinta numai daca este conforma sau daca neconformitatile bunului sunt aparente si daca cumparatorul nu obiecteaza la acestea.

Answer 2

trasaturile bunului vandut verificate cu ocazia cercetarii de catre cumparator a mosterei/modelului in etapa formarii contractului de vanzare-cumparare sunt presupuse a constitui criterii de conformitate a predarii => bunurile trebuie predate avand trasaturile mostrei, respectiv trasaturile modelului care au fost determinate la formarea consimtamantulu

Answer 3

proprietatea se va transfera la data platii integrale a pretului.

Answer 4

Cum plata integrala a pretului reprezinta obiectul obligatiei principale a cumparatorului, ea e certa din punct de vedere contractual => o conventie care stabileste ca la data platii se va executa si obligatia de a transfera proprietatea afecteaza cu un termen aceasta obligatie, iar nu cu o conditie!

Answer 5

Proprietatea retinuta de catre vanzator pana la plata integrala a pretului de catre cumparator dobandeste in acest caz functia unui drept real accesoriu (ea este o proprietate retinuta cu functia de garantie: vanzatorul isi rezerva proprietatea ca garantie pentru creanta sa corelativa obligatiei sale de a plati pretul).

Answer 6

Deoarece e o proprietate cu functie de garantie, ea este, conform art. 2347, o garantie asimilata ipotecilor din punctul de vedere al opozabilitatii, perfectarii si executarii. aca nu se prevede altfel in lege, vanzarea cu rezerva proprietatii va fi supusa acelorasi forme de publicitate ca si ipotecile care conditioneaza atat opozabilitatea lor fata de terti, cat si modurile in care drepturile rezervate pot fi puse in executare

Answer 7

ata de principiul general din art. 2347, legea prevede o formalitate de publicitate distincta in materia rezervei proprietatii imobiliare. Potrivit art. 902 alin. (2) pct. 9, vanzarea unui imobil facuta cu rezerva dreptului de proprietate este supusa nu inscrierii propriu-zise (ca ipoteca), ci doar notarii in CF. => in principiu, in cazul in care se incheie un asemenea act, titularul inscris al dreptului de proprietate ramane vanzatorul, in timp ce cumparatorul noteaza in favoarea sa vanzarea cu rezerva proprietatii in urma careia urmeaza sa dobandeasca proprietatea sa la plata pretului.

Answer 8

Aceasta notare conditioneaza opozabilitatea dreptului cumparatorului de a pretinde transferul dreptului de proprietate fata de tertii dobanditori de la vanzator. De asemenea, prin aceasta notare devine opozabila tertilor si inalienabilitatea conventionala subinteleasa in orice contract care are ca obiect obligatia de a transfera in viitor proprietatea asupra unui bun, conform art. 627 (4). O asemenea inalienabilitate decurge si in sarcina vanzatorului cu rezerva proprietatii, acesta trebuie sa pastreze bunul in patrimoniul sau pana la plata integrala a pretului spre a-l transfera atunci cumparatorului si nu sa il instraineze intre timp unor terti

Answer 9

Aceasta inscriere este solicitata de catre vanzator in interesul sau pentru opunerea dreptului sau de proprietate fata de tertii care, in lipsa inscrierii, ar putea considera ca bunul mobil se afla in proprietatea posesorului său, care este cumparatorul => vanzatorul are interesul sa-si faca opozabil dreptul sau de proprietate fata de tertii care se intemeiaza pe aparenta creata de detinerea bunului de catre cumparato

Answer 10

Aparenta se creeaza astfel: prin natura sa, aceasta vanzare antreneaza o modificare a exercitarii ordinii obligatiilor in contractul de vanzare, anume prima obligatie scadenta este obligatia vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul vandut. In urma predarii el dobandeste controlul material asupra bunului si ar putea fi prezumat de terti proprietar daca vanzatorul nu si-a inscris dreptul de proprietate la RNGRM. Prin ipoteza, cel putin plata unei parti din pret este amanata prin conventia partilor, iar transferul proprietatii este la randul sau amanat pana la plata integrala a pretu

Answer 11

In orice caz, prin derogare de la dreptul comun, transferul riscurilor in legatura cu bunul vandut nu se face la indeplinirea cumulativa a obligatiilor de a transfera proprietatea si de predare, ci se face la predare => daca bunul piere fortuit dupa predare, chiar daca proprietatea nu a fost transferata si nici nu mai poate fi transferata, cumparatorul ramane dator sa platesca pretul.

Answer 12

Cand plata pretului e integral amanata pana la implinirea unui termen, vanzarea etse considerata o vanzare cu termen.

Answer 13

Cand plata pretului e esalonata in mai multe transe, scadente la termene succesive, atunci e vanzarea cu plata pretului in rate => transferul proprietatii va fi amanat, de regula, pana la plata ultimei transe. (partile pot stabili si altceva, dar de regula asa fac)

Answer 14

u privire la obligatia de a plati pretul in rate, art. 1756 - criteriu matematic in functie de care se stabileste caracterul esential sau neesential al neplatii unor rate din pret. Art. 1756 - În lipsa unei înțelegeri contrare, neplata unei singure rate, care nu este mai mare de o optime din preț, nu dă dreptul la rezoluțiunea contractului, iar cumpărătorul păstrează beneficiul termenului pentru ratele succesive. Fata de acest text => per a contrario, neplata mai multor rate, chiar daca ele cumuleaza mai putin de 1/8 din pret, poate avea caracter esential! De asemenea, neplata unei singure rate avand un cuantum mai mare de 1/8 din pret are caracter esential, in lipsa unei alte intelegeri a partilor.

Answer 15

daca contractul a fost desfiintat prin rezolutiune ca urmare a neplatii unor rate din pret, in principiu, vanzatorul are dreptul ca in cadrul daunelor-interese consecutive rezolutiunii sa primeasca de la cumparatorul care nu si-a executat obligatia de a plati ratele din pret si o indemnizatie apta sa compenseze lipsirea vanzatorului de folosinta a bunului. Daca in contract s-a prevazut ca intr-o asemenea ipoteza ratele de pret deja platite de catre cumparator sa fie retinute de vanzator => clauza penala de evaluare conventionala a prejudiciului si se considera ca in prejudiciul astfel evaluat se afla si acela decurgand din lipsirea vanzatorului de folosinta a bunului pe durata cat acesta s-a aflat la cumparator (adica intre predare si restituirea consecutiva rezolutiunii). => si atunci cand se va aprecia caracterul excesiv al clauzei penale fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la data incheierii contractului se va tine cont de lipsirea de folosinta mentionata

Answer 16

Vânzarea cu opțiune de răscumpărare este o vânzare afectată de condiție rezolutorie prin care vânzătorul își rezervă dreptul de a răscumpăra bunul sau dreptul transmis cumpărătorului.

Answer 17

Este un instrument de creditare - dreptul de proprietate este folosit ca o garantie foarte puternica a rambursarii creditului. Vanzatorul primeste cu titlu de pret suma de bani care are functiunea economica a unui imprumut si urmeaza ca daca va rambursa imprumutul sa isi primeasca inapoi proprietatea bunului => garantie reala pt rambursarea sumei imprumutate. DAR nimic nu opreste partile sa utilizeze mecanismul si ca o garantie pentru plata dobanzilor la suma imprumutata: spre exemplu, astfel incat pretul de rascumparare sa fie mai mare decat pretul de cumparare.

Answer 18

Dpdv economic, diferenta dintre pretul de rascumparare si pretul de cumparare joaca acelasi rol pe care il joaca si dobanda fruct civil in cazul contractului de imprumut al unei sume de bani - la expirarea termenului contractului de imprumut, imprumutatul trebuie sa restituie capitalul, suma de bani primita cu titlu de imprumut si dobanzile (fructele civile procurate lui de acea suma pe perioada cat a folosit-o, perioada in care imprumutatorul a fost lipsit de folosinta respectivei sume de bani, astfle incat merita remunerat pt aceasta lipsire de folosinta).

Answer 19

n virtutea acestei functiuni de creditare, art. 1762 prevede - În cazul în care diferența dintre prețul răscumpărării și prețul plătit pentru vânzare depășește nivelul maxim stabilit de lege pentru dobânzi, prețul răscumpărării va fi redus la prețul plătit pentru vânzare. (se aplica sanctiunea nulitatii absolute a dobanzii excesive) Si in materie de dobanda excesiva, sanctiunea e decaderea creditorului din orice drept la dobanda => reducerea obligatiilor imprumutatului la nivelul capitalulu

Answer 20

Dpdv tehnic, in acelasi moment partile convin atat o vanzare, cat si o revanzare. De fapt, partile unei vanzari cu optiune de rascumparare confera vanzatorului un drept de denuntare unilaterala a vanzarii initiale. Din vanzarea cu optiune de rascumparare se naste un drept potestativ pt vanzator, dar este un drept potestativ de a desfiinta vanzarea initiala. => in cazul exercitarii optiunii de rascumparare, vanzarea initiala se desfiinteaza retroactiv prin mecanismul indeplinirii unei conditii rezolutorii => exercitarea de catre vanzator a dreptului potestativ de rascumparare este o conditie rezolutorie ce afecteaza vanzarea initiala si daca ea se indeplineste, vanzarea initiala se desfiinteaza retroactiv ca si cum nu s-ar fi incheiat niciodata.

Answer 21

Daca nu s-a prevazut altfel, pretul de rascumparare trebuie sa cuprinda atat pretul vanzarii initiale, cat si cheltuielile necesare facute de cumparator pentru incheierea vanzarii initiale si opozabilitatea acesteia. Partile pot prevedea si un alt pret de rascumparare decat acesta, dispozitia este supletiva.

Answer 22

Din momentul comunicarii declaratiei de exercitare a dreptului de optiune de rascumparare, curge pentru vanzator un termen de 30 de zile, in care acesta trebuie sa consemneze pretul rascumpararii la dispozitia cumparatorului initial - termen de decadere: cumparatorul care chiar inainte de expirarea termenului de maximum 5 ani declara ca doreste sa-si exercite dreptul de rascumparare este tinut sub sanctiunea decaderii din acest drept sa insoteasca declaratia sa cu consemnarea acestui pret la dispozitia vanzatorului in termenul de 30 de zile mentionat.

Answer 23

Din exercitarea eficace a dreptului de rascumparare de catre vanzator rezulta indeplinirea conditiei rezolutorii ce afecteaza vanzarea initiala => cumparatorul datoreaza restituirea bunului, dar si vanzatorul ii datoreaza cumparatorului restituirea cheltuielilor pe care le-a facut cu ridicarea bunului, precum si a cheltuielilor necesare si utile intreprinse in legatura cu bunul, cheltuieli care vor profita vanzatorului ca urmare a calitatii de proprietar pe care acesta e presupus a fi continuat sa o detina si dupa data incheierii contractului de vanzare initial prin efectul retroactiv a conditiei rezolutorii ce afecta acest contract.

Answer 24

In principiu, actele de dispozitie incheiate de catre cumparator cu subdobanditori fata de care dreptul de rascumparare al vanzatorului este opozabil, se desfiinteaza doar ca prin exceptie locatiunile in legatura cu bunurile ce fac obiectul contractului incheiate de catre cumparator se mentin in limita unui termen de 3 ani de la data exercitarii dreptului de rascumparare (locatarii vor continua sa foloseasca bunul, platind chirie pt aceasta proprietarului sub conditie suspensiva indeplinita - vanzatorul care a exercitat optiunea)

Answer 25

Conditia pt ca desfiintarea vanzarii sa opereze si fata de subdobanditori este ca dreptul de rascumparare sa le fie opozabil acestora. Pentru asta, trebuie verificat art. 2347, care considera ca si pactele de rascumparare sunt garantii asimilate ipotecilor sub aspectul opozabilitatii, publicitatii si executarii.

Answer 26

Pentru bunuri mobile, legea nu prevede alte formalitati => Registrul National al Garantiilor Reale Mobilare va servi drept registru de publicitate si pt dreptul de rascumparare, inscrierea in acest registru conditioneaza opozabilitatea dreptului de rascumparare fata de tertii subdobanditori ai bunului mobil de la cumparator.

Answer 27

In materie imobiliara, pe temeiul asimilarii prevazute de art. 2347 vanzatorul cu optiune de rascumparare ar putea solicita inscrierea dreptului sau de rascumparare ca o ipoteca asimilata, dar, in plus, deoarece acest drept de rascumparare afecteaza cu o conditie rezolutorie dreptul de proprietate al cumparatorului si cu o conditie suspensiva dreptul de proprietate al vanzatorului, acest drept este susceptibil de o inscriere provizorie in CF. (inscrierile provizorii sun destinate opozabilitatii drepturilor tabulare sub conditie).

Answer 28

De regula, inscrierea ipotecii ii profita creditorului ipotecar, celui care este garantat. Or aici, cel care este garantat nu e vanzatorul care are dreptul de optiune de rascumparare, el e debitorul pretului de rascumparare. Cel care este garantat este cumparatorul cu optiune de rascumparare, or caracterul atipic al acestei formalitati, aici, decurge din aceea ca tocmai ca cel caruia i s-a acordat creditul, care este vanzatorul, este tinut sa desfasoare formalitatile de publicitate pt a-si recupera bunul afectat garantiei rambursarii acelui credit. Dar acest caracter atipic decurge si din aceea ca in acest caz, cel caruia i s-a acordat creditul nu are obligatia de a-l rambursa dpdv tehnic, ci el are DREPTUL de a-l rambursa, respectiv DREPTUL de a plati pretul rascumpararii exercitand optiunea de rascumparare si abia in acest caz si dreptul de a isi redobandi proprietatea bunului. Pe cand un debitor autentic decurgand dintr-un contract de credit poate fi obligat sa ramburseze creditul, vanzatorul cu optiune de rascumparare nu poate fi obligat sa plateasca pretul rascumpararii: daca il plateste, isi recupereaza bunul, daca nu il plateste - nu poate fi obligat la aceasta, dar isi pierde bunul.

Answer 29

sa-si exercite dreptul doar impotriva lui B - ii trimite lui B pretul de rascumparare, impreuna cu declaratia de exercitare a optiunii de rascumparare, in acel moment conditia rezolutorie ce afecta contractul dintre A si B se indeplineste, transferul proprietatii e considerat desfiintat, deci bunul e considerat intre A si B ca aflandu-se in proprietatea lui A ca urmare a exercitarii dreptului de rascumparare, astfel incat B retroactiv nu mai avea ce sa-i transmita lui C => de aceea, A care si-a exercitat dr de rascumpare fata de B poate in urma acestei exercitari sa redevina proprietar, si pe temeiul dr sau de proprietate sa actioneze in revendicare impotriva lui C

Answer 30

A sa-si exercite dreptul de optiune de rascumparare direct impotriva lui C. In acest caz, ii plateste lui C pretul de rascumparare pe care initial l-a asumat fata de B, dar si in acest caz ii notifica pe amandoi: lui C ii trimite o notificare ca doreste sa-si exercite dreptul de rascumparare si banii, iar lui B ii trimite numai notificarea (“mi-am exercitat dr de rascumparare fata de C. sa stii ca i-am trimis si banii”) => in aceasta situatie, deja prin efectul acestui act de comunicare insotit de plata reala a pretului de rascumparare, proprietatea bunului este considerata a-i apartine lui A inca retroactiv dar orin efectul exercitarii optiunii de rascumparare, C este lipsit de bun tot retroactiv si daca asta reprezinta pt el o tulburare, eventual poate angaja raspunderea lui B pt aceasta tulburare pe temeiul garantiei contra evictiunii. (ASTA SE VA INTAMPLA DESTUL DE RAR, pt ca prin ipoteza, ca sa poata fi exercitat direct impotriva lui C, dreptul lui A trebuie sa-i fie opozabil lui C, or pt asta in materie imobiliara trebuie sa fi fost notat in CF sau inscris in formalitatile descrise mai devreme, iar in materie mobiliara trebuie sa fi ajuns la cunostinta efectiva a lui C la data la care acesta a cumparat de la B => in ambele cazuri cauza evictiunii ar fi trebuit sa fie cunoscuta de catre C la data incheierii contractului cu B de vreme ce dreptul ii este opozabil => n-ar avea de ce sa antreneze raspunderea lui B pt o evictiune a carei cauze a cunoscut-o la data incheierii contractului cu acesta)

Answer 31

Potrivit art. 1747, prin mostenire in sensul sectiunii rezervate vanzarii unei mosteniri se intelege dreptul de a culege o mostenire deschisa sau o cota din aceasta.

Answer 32

dreptul de a culege o mostenire deja deschisa este, de fapt, dreptul care are ca obiect universalitatea bunurilor mostenite de catre o persoana de la o alta persoana decedata. Deschiderea mostenirii are loc numai prin decesul celui care o lasa si la data deschiderii mostenirii opereaza transferul drepturilor si obligatiilor incluse in patrimoniul acelei persoane catre mostenitorii sai, sub conditia suspensiva ca acestia sa accepte respectiva mostenire. Acceptarea reprezinta exercitarea dreptului de optiune succesorala (dreptul potestativ accesoriu dreptului de a culege o mostenire).

Answer 33

- el nu se naste decat la deschiderea mostenirii. Mostenirile nedeschise inca nu pot face, in principiu, obiectul unor acte juridice, astfel cum rezulta din art. 956 => vanzarea unei mosteniri are intotdeauna in vedere o mostenire deschisa;

Answer 34

dreptul de a culege o mostenire deja deschisa are pentru mostenitor ca obiect o universalitate juridica alcatuita din partea acelui mostenitor din drepturile si obligatiile defunctului. Aceasta universalitate juridica, ca si patrimoniul, este dinamica (daca anumite drepturi din respectiva universalitate se sting in schimbul aparitiei unor alte drepturi ale aceluiasi titular, drepturile nou aparute intra prin subrogatie legala cu titlu universal in aceeasi universalitate juridica) => in cazul acestei universalitati juridice se manifesta toate regulile privind patrimoniul, inclusiv garantia comuna a creditorilor (creditorii mostenirii pot antrena raspunderea mostenitorilor pentru datoriile mostenirii numai cu bunurile primite de acestia din activul mostenirii => bunurile mostenite sunt afectate cu prioritate platii datoriilor mostenirii).

Answer 35

n cazul acestei universalitati, daca sunt mai multi mostenitori, drepturile din patrimoniul succesoral se transmit: - drepturile reale se transmit prin cote-parti, fiecare mostenitor avand o cota-parte din fiecare drept real inclus in patrimoniul succesoral proportional cu cota sa din mostenire; - drepturile de creanta si obligatiile se divid de drept. Exista si exceptii de la aceste reguli

Answer 36

Aceasta universalitate alcatuita din bunurile mostenite de catre o persoana de la un defunct alcatuieste o masa patrimoniala in patrimoniul acestei persoane (masa patrimoniala isi pastreaza individualitatea pana la lichidarea patrimoniului succesoral, care presupune plata integrala a datoriilor mostenirii din bunurile mostenirii sau, dupa caz, epuizarea activului mostenirii pentru plata datoriilor mostenirii). - In principiu, mostenitorul nu va raspunde cu bunuri ce nu au fost mostenite pentru plata datoriilor mostenite! (art. 1114). Asupra acestei mase patrimoniale, mostenitorul are un drept ut singuli pe care il poate instraina prin acte intre vii, in tot sau in parte. Vanzarea nu este singurul act prin care se poate dispune de acest drept ut singuli (art. 1754 il leaga cu dreptul de a culege o mostenire se pot incheia orice acte de instrainare regulile de la vanzarea unei mosteniri aplicandu-se in mod corespunzator)

Answer 37

e de esenta vanzarii unei mosteniri si a actelor de instrainare a unei mosteniri ca obiectul lor derivat sa fie o universalitate juridica - instrainarea se incheie de catre acea persoana, prin exceptie si tertii pot incheia un act de vanzare a unei mosteniri fata de care nu sunt mostenitori (dar in acest caz se combina regulile de la vanzarea unei mosteniri cu regulile de la vanzarea bunului altuia), tertul obligandu-se sa dobandeasca mostenirea pe care o vinde de la titularul sau si sa asigure transmiterea sa catre dobanditor;

Answer 38

nu pot face obiectul vanzarii unei mosteniri transferurile unor drepturi dobandite ut singuli pe calea unui legat cu titlu particular => legatarul cu titlu particular, desi este mostenitor, nu va fi supus regulilor vanzarii unei mosteniri daca dispune de obiectul legatului sau, acest act de dispozitie avand regim de drept comun al bunului individual determinat care face obiectul legatului.

Answer 39

Daca la data vanzarii mostenirii, mostenitorul era inca in indiviziune cu ceilalti mostenitori, cotele sale parti se transfera, in principiu, catre cumparator care, in consecinta, va sta la partaj in locul vanzatorului.

Answer 40

Prin derogare de la dreptul comun, vanzarea mostenirii e supusa unor conditii de forma ad validitatem - formei autentice, sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului de vanzare - art. 1747 (2)

Answer 41

n punctul de vedere al EFECTELOR, de regula, vanzatorul unei mosteniri nu garanteaza dobanditorului decat calitatea sa de mostenitor. Regula e supletiva si de la ea se poate deroga in 2 sensuri:

Answer 42

e posibil ca vanzatorul sa excluda expres garantia sa si pentru calitatea de mostenitor, cumparatorul asumandu-si riscul ca, la cererea unui tert, in urma exercitarii dreptului acestuia, sa se demonstreze ca acela care a vandut mostenirea nu avea aceasta calitate => nu putea transmite dreptul de a culege o mostenire catre cumparator, cu consecinta evingerii catre cumpator (derogare in sensul favorizarii situatiei vanzatorului)

Answer 43

e poate deroga si in sensul favorizarii situatiei cumparatorului: prin dispozitii exprese, vanzatorul isi poate asuma garantii impotriva evictiunii si viciilor in legatura cu bunuri determinate din mostenire, chiar in lipsa unei asumari exprese a obligatiilor de garantie, se considera ca vanzatorul garanteaza contra evictiunii si viciilor pentru toate bunurile despre care contractul de vanzare a mostenirii a prevazut expres ca sunt incluse in mostenirea vanduta => cu privire la bunurile din mostenire enumerate de contract, vanzatorul mostenirii raspunde ca un vanzator de drept comun in privinta obligatiei de garantie (contra evictiunii + vicii). Pentru bunurile care nu au fost mentionate expres in contract, in principiu vanzatorul nu raspunde pentru eventuala lor neincludere in mostenire sau pentru eventualele lor vicii

Answer 44

Daca nu sunt precizari exprese in sens contrar, se considera ca vanzatorul vinde acel drept de a mosteni in starea in care se gaseste in patrimoniul sau (cu acele bunuri comportand anumite vicii si acele drepturi comportand anumite limitari care se gasesc in patrimoniul succesoral la data incheierii contractului de vanzare).

Answer 45

Pentru a se determina patrimoniul succesoral la data incheierii contractului de vanzare se vor lua in considerare si transferurile care s-au produs in masa patrimoniala constituita in patrimoniul mostenitorului de acest patrimoniu succesoral in intervalul inclus intre deschiderea mosteniirii si data contractului de vanzare. - daca au operat subrogatii reale prin intermediul unor acte juridice facute de mostenitor cu bunuri din patrimoniul succesoral, vanzatorul e dator sa-i transmita cumparatorului bunurile subrogate; - daca vanzatorul mostenirii a cules fructe cat a fost titular al masei patrimoniale vandute ulterior deschiderii mostenirii, vanzatorul e dator sa-i transfere cumparatorului toate fructele culese in aceasta perioada => se subintelege ca CUMPARATORUL TREBUIE READUS IN SITUATIA PE CARE AR FI AVUT-O DACA ERA INCA DE LA INCEPUT MOSTENITOR si inceputul este momentul deschiderii mostenirii (momentul decesului persoanei care a lasat mostenirea).

Answer 46

Atunci cand bunurile din mostenire sunt, prin natura lor, inalienabile, sau cumparatorul este incapabil sa le dobandeasca in considerarea naturii lor, vanzatorul va fi presupus a se fi obligat la transmiterea aceste bunuri prin echivalent.

Answer 47

Atunci cand in legatura cu transferul anumitor bunuri legea prevede anumite formalitati cu privire la incheierea actelor intre vii pentru transfer, transferul se va produce la data indeplinirii acelor formalitati, iar in masura in care se afla sunt sub controlul vanzatorului, vanzatorul e obligat prin contractul de vanzare a mostenirii sa le efectueze (situatia cea mai frecventa).

Answer 48

Atunci cand opereaza transferul bunurilor este necesara inscrierea in CF sau cand e necesara in vederea opozabilitatii fata de terti a respectivului transfer, formalitatile respective vor trebui intreprinse de catre cumparator, iar vanzatorul trebuie sa-si dea ntregul concurs in acest sens. SITUATIA CEA MAI FRECVENTA: la data vanzarii mostenirii, vanzatorul nu si-a inscris inca drepturile sale imobiliae in CF. => pentru a dispune de respectivul bun, el este obligat sa-si inscrie dreptul de proprietate daca mostenirea include drepturi tabulare, atunci vanzatorul este obligat sa procedeze la inscrierea titlului sau care sa permita apoi cumparatorului pe baza contractului de vanzare a mostenirii sa procedeze la inscrierea propriei sale dobandiri.

Answer 49

n cazul în care mostenirea vanduta include creante impotriva unor terti, pentru opozabilitatea transferului creantei de la vanzatorul la cumparatorul mostenirii, este nevoie ca acest transfer sa fie notificat debitorului sau, dupa caz, acceptat de catre acesta.

Answer 50

Exista si bunuri foarte speciale - bunurile de familie: au un regim de drept succesoral particular (bunuri care au o valoare afectiva pentru mostenitori, mai ales pentru cei care apartin familiei defunctului, intrucat stau marturie pentru istoria familiei sau pentru evenimente importante din evolutia acesteia). Aceste bunuri (amintiri de familie) fac obiectul unei coproprietati fortate si perpetue in sensul ca ele nu fac obiectul partajului, raman in coproprietatea tuturor mostenitorilor care sunt obligati unul fata de altul sa nu instraineze tertilor cotele lor parti din acele bunuri si, din punct de vedere fizic, al locului depozitarii, aceste bunuri vor fi tinute in depozitul unuia dintre mostenitori (stabilit fie voluntar, fie prin hotararea instantei de judecata).

Answer 51

Daca in mostenirea suspusa vanzarii exista si amintiri de familie, regimul lor se va stabili in mod distinct in functie de valoarea lor patrimoniala. Daca nu au o valoare patrimoniala insemnata, ele sunt presupuse excluse din sfera vanzarii => vanzarea mostenirii nu le datoreaza cumparatorului. Daca au o valoare insemnata, obligatia de a nu instraina nu va avea drept efect ca vanzare care nu a prevazut altfel prin contract sau cu cumparatorul este obligat sa transfere aceste bunuri catre cumparator prin echivalent, iar nu in natura

Answer 52

n principiu, vanzatorul ramane responsabil pentru obligatiile mostenirii fata de creditorii acesteia. Creditorii nu au un raport juridic direct cu dobanditorul mostenirii, decat daca sunt indeplinite, in privinta unei datorii anume inclusa in patrimoniul succesoral vandut, cerintele specifice ale preluarii de datorie (in sensul preluarii acelei datorii de catre cumparator cu acordul creditorului). In caz contrar, pentru datoriile mostenirii crditorii se pot indrepta numai impotriva vanzatorului, dar toate platile facute de catre vanzator pentru datoriile mostenirii oricand dupa deschiderea mostenirii, fie inainte de incheierea contractului de vanzare, fie dupa incheierea contractului de vanzare, vor trebui suportate in final de catre cumparator. => in principiu, acesta are o obligatie de rambursare a acestor plati catre vanzator.

Answer 53

Obligatia de rambursre este limitata, ca si raspunderea pentru pasivul succesoral din patrimoniul mostenirii transmise, la valoarea bunurilor din activul acestei mosteniri pe care cumparatorul le-a dobandit (principiul limitarii raspunderii la activul succesoral se aplica si in favoarea cumparatorului care il poate opune vanzatorului in cazul in care i se cere sa suporte plati care depasesc limita acestui activ pe care el l-a cumparat).

varietati de vanzare Flashcards

(77 cards)