Brainscape's Knowledge GenomeTM


Top Flashcards (Certified)
All Flashcards

pedagogie > Medodologia cercetarii în stiintele educatiei a.b.c.d > Flashcards

Medodologia cercetarii în stiintele educatiei a.b.c.d Flashcards

(115 cards)

Start Studying
1
Q
  1. Focus-grup este un tip de:
    1. observatie dirijata
    2. interviu stiintific
    3. chestionar cu intrebari deschise
    4. interviu de grup
    5. observatie nedirijata

a. 1+2+3
b. 3+4+5
c. 2+3

A

C

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q
  1. Printre dezavantajele unui focus – grup se numara:
    1. metoda cantitativa
    2. datele nu au relevanta statistica puternica
    3. raspunsuri ce nu pot fi inregistrate
    4. calitatea informatiilor depinde de abilitatea moderatorului
    5. influenta efectelor de grup

a. 1+3
b. 2+4+5
c. 4+5

A

B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q
  1. Efectul polarizarii in focus – grup este datorat:
    a. influentei moderatorului
    b. presiunii grupului
    c. cunostintelor stiintifice
A

B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q
  1. Etapele focus – grupului sunt:
    1. formarea grupului de discutie
    2. alegerea datei si a orei de desfasurare si alegerea locului de desfasurare
    3. pregatirea conditiilor de desfasurare
    4. desfasurarea propriu - zisa
    5. prelucrarea si analiza informatiilor

a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+5
c. 4+5

A

A

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q
  1. Alegerea datei, orei si locului de desfasurare a focus – grup se:
    1. face oricand este dispus moderatorul
    2. planifica evitandu-se sarbatori religioase
    3. planifica evitandu-se evenimente sportive
    4. organizeaza in orice spatiu avut la dispozitie
    5. organizeaza pentru ca participantii sa se simta cat mai confortabil

a. 4+5
b. 2+3+5
c. 1+2

A

B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q
  1. Pregatirea conditiilor de desfasurare a reuniunii in focus – grup:
    1. nu este necesara deoarece se merge pe adaptare spontana
    2. implica pregatirea ghidului de interviu
  2. implica pregatirea chestionarelor ce urmeaza a fi completate de participanti
    1. pregatirea altor instrumente in completarea chestionarelor
  3. pregatirea aparaturii si echipamentului electronic ce urmeaza a fi utilizat pe parcurs

a. 1+4
b. 2+3+4+5
c. 4+5

A

B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q
  1. Durata desfasurarii reuniunii intr-un focus – grup este de:
    1. 15 minute
    2. ½ ora
    3. 1 ora
    4. 2 ore
    5. 3 ore

a. 3+4+5
b. 1
c. 2

A

A

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q
  1. Moderatorul in focus – grup:
    1. trebuie sa aiba competente de comunicare
    2. trebuie sa aiba competente de negociere
    3. trebuie sa cunoasca domeniul metodologiilor calitative de cercetare
    4. asista fara a deranja interlocutorii
    5. nu necesita o pregatire suplimentara

a. 4+5
b. 1+2+3
c. 3+5

A

B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q
  1. Cate persoane pot fi supuse analizei prin testele individuale ?
    a. una
    b. cinci
    c. oricate
A

A

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q
  1. Care este numarul de examinatori necesari in testele individuale ?
    a. unul
    b. doi
    c. trei
A

A

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q
  1. Care este marele avantaj al testelor individuale ?
  2. observarea directa a subiectului
  3. observatia comportamentului subiectului
  4. nu are avantaj

a. 3
b. 1+2
c. 2+3

A

B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q
  1. Testele individuale sunt folosite in:
  2. psihodiagnoza clinica
  3. consiliere
  4. psihologia organizationala

a. 1+2
b. 2+3
c. 2

A

A

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q
  1. Instructajul testelor individuale este:
    a. adaptabil
    b. standardizat
    c. nu este necesar
A

B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q
  1. Conditiile de desfasurare a testului de grup trebuie sa fie:
    a. adaptabile
    b. speciale
    c. standardizate
A

C

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q
  1. În cadrul testelor de grup examinatorul:
    a. comunica timpul acordat pentru rezolvare
    b. nu spune nimic
    c. comunica doar momentul in care sunt rugati subiectii sa lase instrumentele jos
A

A

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q
  1. Testele de grup au avantajul:
    a. pot fi examinati mai multi subiecti in acelasi timp
    b. costul scazut
    c. permite observarea comparativa a subiectilor
A

B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q
  1. Standardizarea – este caracteristica principala a testului care exprima:
  2. proba e identica din punct de vedere al continutului
  3. proba e identica din punct de vedere al formei de prezentare
  4. proba e identica din punct de vedere al modului de aplicare
  5. proba e identica din punct de vedere al modului de cotare

a. 2+3+4
b. 1+2+3+4
c. 1+3+4

A

B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q
  1. Caracteristica importanta in urma careia indiferent de examinatorul prezent se obtin aceleasi scoruri la aceeasi persoana este:
    a. validitatea
    b. fidelitatea
    c. standardizarea
A

B

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q
  1. Gradul in care un test masoara ceea ce si-a propus sa masoare reprezinta:
    a. standardizarea
    b. fidelitatea
    c. validitatea de construct
A

C

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q
  1. Modalitatea in care scorurile unui test sunt in acord cu unititatea masurata, reprezinta
    a. standardizarea
    b. fidelitatea
    c. validitatea de construct
A

C

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q
  1. În cazul in care pe baza unui test se poate preciza o performanta, reactie sau comportament este vorba de:
    a. fidelitatea
    b. validitatea de construct
    c. validitatea predictiva
A

C

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q
  1. Eroarea in cazul unui test contribuie la:
    a. scaderea subiectilor pe care poate fi aplicat
    b. marimea numarului de subiecti pe care poate fi aplicat testul
    c. scaderea preciziei testului
A

C

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q
  1. Testele sunt utilizate pentru a lua cele mai bune decizii in:
  2. orientarea alegerii unei cariere
  3. selectia profesionala
  4. autocunoasterea
  5. diagnoza psihologica

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 1+3+4

A

A

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q
  1. Testele sunt utilizate pentru a lua cele mai bune decizii:
  2. diagnoza psihologica
  3. dezvoltarea diferitelor cercetari
  4. autocunoastere
  5. selectie profesionala

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 1+4

A

A

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
25. Testele psihologice pot fi utilizate de: a. personal calificat b. de oricine a inteles instructajul c. psihologi
C
26
26. Dupa modul de executare a sarcinii de catre subiect testele se pot clasifica in: 1. teste orale 2. teste scrise 3. teste de performanta 4. teste de aptitudini speciale a. 1+2+3 b. 2+4 c. 2+3
A
27
27. Testele de eficienta cuprind: 1. teste de aptitudini multiple 2. teste de inteligenta 3. teste situationale a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3
A
28
28. Dupa modul in care variaza continutul testului de la o administrare la alta, putem intalni: 1. teste cu continut fix 2. teste de randament 3. teste adaptive 4. teste idiografice a. 1+4 b. 1+3+4 c. 2+4
B
29
29. Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi: 1. starea de oboseala 2. starea de boala 3. mediul in care are loc testarea 4. forma de prezentare a testului a. 3+4 b. 2+3+4 c. 1+2+3+4
C
30
30. Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi: 1. starea de oboseala 2. starea de boala 3. mediul in care are loc testarea 4. forma de prezentare a testului a. 2+4 b. 1+2+3+4 c. 3+4
B
31
31. Prin intermediul studiului de caz se investigheaza: a. fenomenul desprins din context b. fenomenul in context social c. caracteristice contextului
B
32
32. Studiul de caz presupune o strategie atotcuprinzatoare de cercetare incluzand: 1. logica design-lui 2. tehnica de colectare a datelor 3. tehnica de analiza a datelor a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3
A
33
33. Cercetatorul in cazul studiului de caz trebuie sa aiba capacitatea de: 1. a pune intrebari relevante 2. a interpreta raspunsurile obtinute 3. a evita capcana propriilor prejudecati 4. a dovedi flexibilitate a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 2+4
A
34
34. Cercetatorul in cazul studiului de caz trebuie sa aiba capacitatea de: 1. a se adapta la noile situatii intalnite 2. a dovedi flexibilitate 3. a evita propriile prejudecati 4. a pune intrebari relevante a. 1+2+3+4 b. 1+2 c. 2+3+4
A
35
35. Protocolul unui studiu de caz contribuie la: 1. ingreunarea urmaririi evenimentelor 2. ghid de colectarea datelor 3. fidelitatea crescuta a investigatiei a. 1 b. 2+3 c. 3
B
36
36. Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din: 1. documente 2. arhive 3. fotografii 4. best-seller a. 1+2+3 b. 2+3+4 c. 2+3+4
A
37
37. Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din: 1. interviuri 2. casete audio 3. casete video 4. observatie directa a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 1+3+4
A
38
38. Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din: 1. arhive 2. artifacte fizice 3. interviuri 4. observatie participativa a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 2+4
A
39
39. Principiile necesare in vederea obtinerii unui bun studiu de caz sunt: 1. folosirea dovezilor multiple 2. folosirea unei singure dovezi 3. mentinerea succesiunii logice 4. realizarea unei baze solide de date a. 1+3+4 b. 1+2+3+4 c. 3+4
B
40
40. Pentru a elimina pe cat posibil subiectivitatea cercetatorilor in studiul de caz se pot efectua: a. mai multe verificari in timp b. mai multe verificari in paralel c. se reia cercetarea de catre aceiasi cercetatori la un interval de timp
B
41
41. Metoda experimentala este o modalitate de investigare a. provocata b. alternativa c. singulara
A
42
42. Esentialul metodei experimentale consta in: a. stabilirea variabilelor b. stabilirea relatiilor dintre variabile c. controlul variabilelor
C
43
43. Controlul variabilelor insumeaza conditiile necesare pentru asigurarea repetabilitatii rezultatelor: 1. indiferent de cate ori de reia cercetarea 2. numai la reluarea cercetarii de doua ori 3. independent de persoana cercetatorului a. 2+3 b. 1+3 c. 3
B
44
44. Variabila reprezinta o influenta masurabila asupra comportamentului si poate fi: 1.o caracteristica a subiectilor 2. o caracteristica a situatiei la care subiectii trebuie sa raspunda 3. o caracteristica a stimulilor la care subiectii trebuie sa raspunda a. 1 b. 2 c. 1+2+3
C
45
45. Variabilele exploratorii creeaza conexiunea dintre: a. cauza si efect b. situatie si fenomen c. subiecti si relatia intersubiecti
A
46
46. Variabilele independente sunt date de factorii introdusi in experiment de catre cercetatori ai caror parametri modificati in timp: 1. intensitate 2. durata 3. frecventa a. 1 b. 2 c. 1+2+3
C
47
47. Variabilele au valori diferite datorita influentei asupra lor a: a. variabilei independente b. variabilei de continut c. variabilei interdependente
A
48
48. Controlul variabilei independente poate fi realizata prin: 1. manipularea stimulului de catre cercetator 2. manipularea contextului 3. manipularea consemnului a. 1 b. 2+3 c. 1+2+3
C
49
49. Controlul variabilei independente poate fi realizata prin: 1. manipularea indicatorilor fiziologici 2. manipularea consemnului 3. folosirea complicilor a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3
A
50
50. Un bun experiment presupune ca variabila dependenta: a. sa poata fi instabila b. sa aiba grad mare de stabilitate c. sa poata lua valori diferite in experimente diferite
B
51
51. Grupul experimental cuprinde totalitatea subiectilor asupra carora cercetatorul actioneaza: a. . variabila dependenta b. variabila independenta c. nu actioneaza
B
52
52. Grupul de control este grupul martor ce serveste pentru compararea rezultatelor si asupra caruia nu actioneaza: a. cercetatorul b. variabila dependenta c. variabila independenta
C
53
53. Totalitatea subiectilor asupra carora cercetatorul actioneaza variabila independenta este: a. grup de control b. grup experimental c. grup de participare
B
54
54. Grupul martor ce serveste la compararea rezultatelor si asupra caruia nu actioneaza variabila independenta este: a. grup experimental b. grup de control c. grup de participare
B
55
55. Situatia experimentala cuprinde: 1. cercetatori 2. personal auxiliar 3. conditiile desfasurarii experimentului a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3
A
56
56. Experimentul natural presupune: a. realizarea unei situatii identice naturale b. proiectia video c. situatia sa fie oferita de natura
C
57
57. In cadrul experimentului de teren, cercetatorul manevreaza o variabila independenta in situatie: a. reala b. de laborator c. sociala reala
C
58
58. In experimentul de teren pasiv cercetatorul se limiteaza la: 1. sesizarea situatiei 2. inregistrarea reactiilor subiectilor 3. provoaca reactiile subiectilor a. 1+2 b. 2+3 c. 3
A
59
59. Studiul de caz in care investigarea este efectuata minutios fara tendinte de generalizare este: a. instrumental b. intrinsec c. general
B
60
60. Studiul de caz instrumental in care pentru a lamuri un aspect general, cazul particular este: a. este analizat b. nu este analizat c. este analizat cu alte cazuri asemanatoare
A
61
61. Studii de caz in vederea intelegerii unui fenomen social scurt: 1. studii de caz particulare 2. studii de caz multiple 3. studii de caz colective a. 1+2 b. 2+3 c. 1+3
B
62
62. Raportul de cercetare cuprinde: a. descrierea metodelor si rezultatele b. metodele utilizate si rezultatele c. introducere, metode rezultate, concluzii si referinte bibliografice
C
63
63. Pagina de titlu cuprinde: 1. formularea clara cu variabile si relatiile studiate 2. poate avea mai multe cuvinte 3. nu trebuie sa cuprinda mai mult de 12 cuvinte a. 1+3 b. 1+2 c. 2+3
A
64
64. Rezumatul lucrarii va fi introdus: a. dupa pagina de titlu b. dupa introducere c. la sfarsitul lucrarii
A
65
65. Rezumatul contine: 1. scurta descriere a cercetarii 2. prelucrarea statistica 3. rezultate obtinute prin prelucrarea statistica a. 1+3 b. 2+3 c. 1
A
66
66. Textul din rezumat va fi scris: a. cu aliniat b. fara aliniat c. cu prescurtari
B
67
67. Referintele bibliografice vor fi inscrise: a. in ordinea in care apar in text b. in ordine alfabetica c. nu conteaza
B
68
68. Metoda incidentului critic presupune: 1. culegerea de informatii 2. culegerea de informatii despre situatii sau factori care determina un salt pozitiv 3. culegerea de informatii despre situatii sau factori care determina un salt negativ a. 1 b. 1+2 c. 2+3
C
69
69. Orice gen de actiune umana observabila si completa pentru a permite efectuarea de inferente si perceptii este: a. incident critic b. cauza c. analiza structurala
A
70
70. Testul sociometric este instrumentul de lucru al: a. testului psihologic b. anchetei c. metodei sociometrice
C
71
71. Testul sociometric: 1. nu este standardizat 2. se construieste 3. este standardizat a. 1+2 b. 2 c. 3
A
72
72. Teleelementul – este: a. element de coeziune b. element de comunicatie c. element de coeziune si comunicatie la nivelul grupului
C
73
73. Ansamblul de procedee si tehnici experimentale si matematice destinate sa masoare intensitatea si intinderea curentelor psihoafective in cadrul unei populatii, constituie: a. studiul de caz b. metoda interviului c. metoda sociometrica
C
74
74. Reactiile defensive ale subiectului fata de testul sociometric pot avea cauze: 1. constientizarea pozitiei sale reale 2. constientizarea sentimentelor altora 3. teama de a face publice preferintele si respingerile proprii a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3
A
75
75. Harta ce pune in evidenta configuratia partiala sau totala – dintr-un grup este: a. testul sociometric b. matricea sociometrica c. sociograma
C
76
76. Sociograma pune in evidenta: 1. configuratia partiala a unui grup 2. configuratia totala a unui grup 3. fenomenul social a. 1+3 b. 1+2 c. 2+3
B
77
77. Sociograma indica: 1. liderii 2. exclusii 3. izolatii a. 1 b. 1+2 c. 1+2+3
C
78
Dinamica grupului poate fi surprinsa prin: a. repetarea in timp b. nu poate fi surprinsa c. prin relatarile unor membri ai grupului
A
79
79. Sociograma permite evidentierea: 1. relatiilor interpersonale 2. dinamicii grupului 3. configuratia stabila a. 1+3 b. 2+3 c. 3
A
80
80. Sociograma individuala reda relatiile individului cu: a. restul grupului b. familia c. societatea
A
81
81. Sociograma colectiva surprinde: a. reteaua relatiilor interpersonale b. relatia individului cu restul grupului c. relatia intergrupuri
A
82
82. Sociograma este considerata de Moreno: 1. instrument 2. metoda de exploatare 3. harta a grupului a. 2 b. 1+2 c. 2+3
B
83
83. In momentul existentei coincidentelor in alegerea facuta si perceperea alegerii de catre subiecte avem: a. transpatrundere b. onestitate c. lider
A
84
84. Existenta coincidentelor intre subiectii care se cred alesi de un subiect anume si alegerile efective vorbim de: a. transparenta b. sinceritate c. comunicare in cerc
A
85
85. Cand subiectul este ales fara a constientiza acest lucru avem: a. transparenta b. lacune perceptive c. iluzii perceptive
B
86
86. Cand subiectul se crede preferat fara a fi preferat in realitate de ceilalti membri ai grupului avem: a. transparenta b. lacune perceptive c. iluzii perceptive
C
87
87. Esantionarea aleatoare corespunde selectiei umane sau mai multor grupuri de subiecti din: a. aceeasi populatie b. populatie diferita c. aceleasi grupuri
A
88
88. Prin esantionarea aleatoare se asigura: 1. validitatea interna a experimentului 2. calitatea rezultatelor 3. reprezentativitatea grupurilor a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3
A
89
89. Esantionarea aleatoare este specifica: a. psihologiei descriptive b. psihologiei introspectioniste c. psihologiei creativitatii
A
90
90. Esantionarea multistadiala este specifica: a. psihologiei experimentale b. psihologiei creativitatii c. psihologiei organizationale
A
91
91. Rezultatele unui singur experiment pot fi considerate valabile si generalizate daca: 1. componentele umane sunt relativ constante 2. componentele umane sunt reprezentative 3. in conditiile repetabilitatii rezultatele sunt comparabile cu ale celui initial a. 1+3 b. 2+3 c. 1+2+3
C
92
92. Numarul de subiecti poate fi variabil din: 1. cauze naturale 2. cercetatorilor 3. asa trebuie a. 1+3 b. 1+2 c. 2+3
B
93
93. Cercetari colaterale presupun: a. analiza corelatiei lor existente intre caracteristicile subiectului si performantele sale b. rationamete de inferenta c. analiza statistica
A
94
94. Documentul reprezinta test sau obiect ce: 1. reprezinta o informatie 2. scrisoare 3. bilete a. 1+2+3 b. 1+2 c. 3
A
95
95. Dupa natura lor documentele se pot clasifica in: 1. scrise 2. nescrise 3. planificate a. 1 b. 1+2 c. 1+3
B
96
96. Dupa destinatar documentele se pot clasifica in: 1. documente personale 2. publice 3. cifrice a. 1+2 b. 1+3 c. 2+3
A
97
97. Dupa emitent, documentele se pot clasifica in: 1. oficiale 2. neoficiale 3. cifrice a. 1+2 b. 1+3 c. 3
A
98
98. Foile de zestre ca documente personale neoficiale reprezinta o valoare pentru: a. reconstituirea vietii din trecut b. stabilirea arborelui genealogic c. publicare
A
99
99. Analiza de continut cantitativa se refera la descrierea: 1. obiectiva 2. sistematica 3. cantitativa a. 1+3 b. 1+2 c. 1+2+3
C
100
100. Prin analiza de continut cantitativa se urmareste evidentierea: 1. tendintelor 2. atitudinilor 3. valorilor a. 1+3 b. 1+2+3 c. 2+3
B
101
101. Analiza de continut prezinta drept avantaje: 1. rigurozitate in interpretarea documentelor 2. poate reliefa tendinte din interiorul documentelor 3. costul relativ scazut in raport cu alte metode a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+3
A
102
102. Analiza de continut calitativa permite generarea inductiva a unei teorii prin: 1. conceptualizare 2. relationare propriu-zisa 3. relationare valida a datelor empirice a. 1+2+3 b. 1+3 c. 2+3
A
103
103. Metoda biografica implica analiza tuturor datelor referitoare la: 1. trecutul unei persoane 2. reconstituirea istoriei personale a acesteia 3. prezentul unei persoane a. 1+2 b. 2+3 c. 1+3
A
104
104. Biografiile de grup reliefeaza pentru personaje cheie: 1. motivele 2. valorile 3. trasaturile de personalitate si caracter a. 1 b. 2+3 c. 1+2+3
C
105
105. Limitele biografiei: 1. afectate de interventia autorilor 2. relatarile subiectilor sunt reprezentari ale acestora 3. lipsa autenticitatii documentelor a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+3
A
106
106. Produsele activitatii pot constitui: 1. desene 2. compuneri proprii 3. constructiile proprii a. 1+2+3 b. 1+3 c. 2+3
A
107
107. Testul de desen Goodenough – Haris urmareste sa masoare: 1. maturitatea intelectuala 2. perceptie 3. abstractie si generalizare a. 1+2+3 b. 1+3 c. 2+3
A
108
108. Desenul casei contine ca simboluri: 1. adapost 2. caldura familiala 3. deschidere spre lumea exterioara a. 2+3 b. 1+2 c. 1+2+3
C
109
109. Metoda biografica implica analiza tuturor datelor referitoare la trecutul unei persoane reconstituind: a. istoria personala a acesteia b. profilul personalitatii c. actualizarea documentatiei
A
110
110. Interpretarea biografica urmareste precizarea: 1. situatiei care a influentat 2. cauzelor care au influentat 3. conturarea caracterului 4. cultura 5. relatiile economico-sociale a. 3+4+5 b. 2+3+4 c. 1+2+3
C
111
111. Metoda biografica contribuie la: 1. descrierea raportului personalitate – cultura 2. intelegerea din perspectiva individului a fenomenelor sociale majore 3. releva procesul de cristalizare a identitatii personale si sociale 4. relatiile economico – sociale 5. relatiile culturale a. 2+4+5 b. 3+4+5 c. 1+2+3
C
112
112. 119. Limitele biografiei sunt afectate de: 1. interventia autorilor pentru selectarea documentelor 2. reprezentarile subiectilor despre lumea inconjuratoare si propria persoana 3. istorisirea distorsionata a comportamentelor 4. lipsa autenticitatii documentelor 5. acces restrictionat la documente scrise a. 2+4+5 b. 1+2+3+4+5 c. 2+3+4+5
B
113
113. Biografia narativa este directionata catre: 1. productia literar artistica 2. crearea scenelor si conversatiilor 3. descrierea fundalului istoric 4. descrierea fundalului social 5. minima interpretare din partea biografului a. 1+2 b. 2+3+4 c. 4+5
A
114
114. 121. H. Thomae propune analiza materialului biografic prin prisma categoriilor: 1. formale 2. cognitive 3. existentiale 4. relationale 5. fictionale a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5 c. 3+4+5
A
115
115. Omul poate fi supus cercetarii si prin produsele activitatii sale care dezvaluie: 1. insusiri 2. capacitati psihice 3. trasaturile de personalitate 4. trasaturile fizice 5. relatiile sociale a. 1+4+5 b. 1+2+3 c. 3+4+5
B

pedagogie (11 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions