Teorie si metodologia evaluarii/a.b.c.d Flashcards
variante multiple de raspuns (115 cards)
1
Q
- Evaluarea sumativă se realizează:
a. la începutul procesului de învăţământ
b. imediat după începutul noului program
c. imediat după evaluarea formativă
d. la sfârşitul unei structuri unitare din punct de vedere tematic
e. concomitent cu evaluarea formativă, atunci când se pun note
A
d. La sfarsitul unei structuri unitare din punct de vedere tematic
2
Q
- Standardele curriculare de performanţă reprezintă un sistem de referinţă pentru toţi elevii, stabilit la sfârşitul unei perioade de şcolaritate
a. obligatoriu
b. optional
c. facultativ
d. unitar
e. combinat
f. nu constituie un sistem de referinta
A
d. Unitar
3
Q
- Pentru verificarea conţinutului experimental şi practic al instruirii se utilizează, mai ales:
a. verificările orale
b. lucrările scrise
c. probe practice
d. metode evaluare alternative (referat, portofoliu)
e. testul docimologic
f. nu pot fi precizate
A
c. Probe Practice
4
Q
- Variabilitatea aprecierilor rezultatelor elevilor, cauzată de influenţa notelor date de alţi profesori, este o „eroare de evaluare” denumită:
a. efect de contrast (de ordine)
b. efect de anticipatie (Pygmalion)
c. efect de contaminare
d. efect de rol
e. efect halo
A
c. Efecte de contaminare
5
Q
- Tendinţa de apreciere indulgentă a performanţelor elevilor, in vederea raportarii rezultatelor elevilor catre factori decidenti este cunoscuta ca fiind o „eroare de evaluare” denumită:
a. efect de contrast
b. efect de anticipatie (Pygmalion)
c. efect de contaminare
d. efect de rol
e. efect halo
A
d. Efect de rol
6
Q
- Tendinţa de a supraaprecia rezultatele unor elevi sau de a trece cu vederea unele greşeli sau rezultate slabe, sub influenţa impresiei generale bune despre aceştia - este o „eroare de evaluare” denumită:
a. efect de contrast (de ordine)
b. efect de anticipatie (Pygmalion)
c. efect de contaminare
d. efect de rol
e. efect halo
A
e. efect halo
7
Q
- Lucrări sau răspunsuri orale sunt apreciate mai bine dacă urmează după unele mai slabe sau mai exigent, dacă urmează după unele mai bune. Aceasta este o „eroare de evaluare” numită: denumită:
a. efect de contrast (de ordine)
b. efect de anticipatie (Pygmalion)
c. efect de contaminare
d. efect de rol
e. efect halo
A
a. efect de contrast (de ordine)
8
Q
- Tendinţa de a subaprecierea performanţelor elevilor, ca urmare a părerii nefavorabile pe care educatorul şi-a format-o despre capacităţile acestora - este o „eroare de evaluare” denumită:
a. efect de contrast (de ordine)
b. efect de anticipatie (Pygmalion)
c. efect de contaminare
d. efect de rol
e. efect halo
A
b. efect de anticipatie (Pygmalion)
9
Q
Efectul Pygmalion mai este denumit si:
a. efect de contrast
b. efect de anticipatie
c. efect de contaminare
d. efect de rol
e. efect halo
A
b. efect de anticipatie
10
Q
- Tendinta de mentinere a unui elev in “zona valorica” in care s-a aflat o perioada, fara a tine seama de evolutia sa ulterioara este denumita:
a. notare strategica
b. notare sanctiune
c. notare speculativa
d. notare eticheta
A
d. notare eticheta
11
Q
- Sancţionarea prin notă a unor erori sau lipse de cunoştinţe, chiar şi atunci când acestea nu au fost asimilate de marea majoritate a elevilor clasei sau nu constituie concepte-cheie, vizate de obiectivele programei este denumita:
a. notare strategica
b. notare sanctiune
c. notare speculativa
d. notare eticheta
A
c. notare speculativa
12
Q
- Aprecierea rezultatelor elevilor prin note sub limită („1”, „2”) pentru atitudini sau fapte (şoptitul, copiatul etc.) care nu au legătură cu nivelul de pregătire este denumita:
a. notare strategica
b. notare sanctiune
c. notare speculativa
d. notare eticheta
A
b. notare sanctiune
13
Q
- Verificarea tuturor elevilor şi a întregii materii este realizată prin tehnicile strategiei de:
a. evaluare iniţială
b. evaluare formativã
c. evaluare sumativa
d. nu este posibilã
A
b. evaluare formativã
14
Q
Este numită şi evaluare predictivă:
a. evaluare iniţială
b. evaluare formativã
c. evaluare sumativa
d. nu este cazul
A
a. evaluare iniţială
15
Q
- Secvenţe cu program de recuperare şi cu program de dezvoltare are:
a. strategia de evaluare iniţială
b. strategia de evaluare formativã
c. strategia de evaluare sumativa
A
a. strategia de evaluare iniţială
16
Q
- Permite cunoaşterea dificultăţilor, elimină efectul de sondaj şi stresul provocat de probele de evaluare:
a. strategia de evaluare iniţială
b. strategia de evaluare formativã
c. strategia de evaluare sumativa
d. nu este cazul
A
b. strategia de evaluare formativã
17
Q
- Este caracterizată ca fiind un proces de control, de selecţie şi de certificare:
a. strategia de evaluare iniţială
b. strategia de evaluare formativã
c. strategia de evaluare sumativa
A
c. strategia de evaluare sumativa
18
Q
- Are o slabă funcţie diagnostică şi slujeşte foarte slab combaterii eşecului şcolar:
a. strategia de evaluare iniţială
b. strategia de evaluare formativã
c. strategia de evaluare sumativa
A
c. strategia de evaluare sumativa
19
Q
- D.p.v. al scorului, are întotdeauna referinţe criteriale:
a. strategia de evaluare iniţială
b. strategia de evaluare formativã
c. strategia de evaluare sumativa
A
b. strategia de evaluare formativã
20
Q
- Startegia care introduce ameliorări la intervale mari de timp şi este consumataore din timpul de învăţare (aproximativ 40%) este:
a. strategia de evaluare iniţială
b. strategia de evaluare formativã
c. strategia de evaluare sumativa
A
c. strategia de evaluare sumativa
21
Q
- Face parte integrantă din procesul de învăţare şi este realizată în toate stadiile învăţării:
a. evaluarea iniţială
b. evaluarea formativã
c. evaluarea sumativa
A
b. evaluarea formativã
22
Q
- Presupune emiterea unei judecăţi de valoare asupra rezultatelor măsurării:
a. aprecierea
b. mãsurarea
c. decizia
A
a. aprecierea
23
Q
- Desemnează procedee prin care se stabileşte o relaţie între un ansamblu de date şi anumite simboluri (cifre, litere, expresii):
a. aprecierea
b. masurarea
c. decizia
A
b. masurarea
24
Q
- Desemnează măsuri ameliorative pentru perioada urmatoare, luate în raport de scopul evaluării:
a. aprecierea
b. masurarea
c. decizia
A
c. decizia
25
25. Randamentul şcolar defineşte rezultate raportate la obiective; de aceea, exprimă nivelul desfăşurării activităţii apreciat prin termeni de ..........:
a. eficacitate
b. eficienta
a. eficacitate
26
26. Cunoaşterea stării procesului evaluat, reflectarea fidelă şi realistă a rezultatelor este îndeplinită prin:
a. functia constatattiva
b. functia diagnostica
c. functia prognostica
a. functia constatattiva
27
27. Explicarea situaţiei constatate: factori care au asigurat succesul, localizarea dificultatilor, este îndeplinită prin:
a. functia constatattiva
b. functia diagnostica
c. functia prognostica
b. functia diagnostica
28
28. Anticiparea rezultatelor posibile; sugerarea unor decizii de creştere a eficienţei şi a eficacităţii procesului didactic este îndeplinită prin:
a. functia constatattiva
b. functia diagnostica
c. functia prognostica
c. functia prognostica
29
29. „Petre a sărit 1,20 m. Criteriul de reuşită a fost fixat, pentru el, în acest an, la 1,25m. Obiectivul nu a fost atins”. Aceasta este:
a. evaluare normativa
b. evaluare criteriala
b. evaluare criteriala
30
30. „Ana a sărit 1,10 m. Este prima din clasă.” Aceasta este:
a. evaluare normativa
b. evaluare criteriala
a. evaluare normativa
31
31. Itemii care au grile de notare relativ simple, putând fi utilizaţi şi ca mijloc de autoevaluare sunt:
a. itemii obiectivi
b. itemii subiectivi
c. itemii semiobiectivi
a. itemii obiectivi
32
32. Intrebările structurate cuprind mai multe subintrebari (de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu) legate printr-un element comun. Ele sunt considerate a fi::
a. itemii obiectivi
b. itemii subiectivi
c. itemii semiobiectivi
c. itemii semiobiectivi
33
33. Itemii care verifică obiective care vizează creativitatea, originalitatea prin formulări de răspunsuri deschise, sunt:
a. itemii obiectivi
b. itemii subiectivi
c. itemii semiobiectivi
b. itemii subiectivi
34
34. Alegerea celei mai bune alternative sau alegerea celui mai bun răspuns dintr-o listă de răspunsuri corecte este:
a. item cu alegere multiplã
b. item de completare
c. rezolvare de problema
d. item cu rãspunsuri multiple
a. item cu alegere multiplã
35
35. Reflectă dobândirea unor competenţe prin reunirea într-un dosar a tuturor elementelor reprezentative pentru o activitate de învăţare, fiind considerat metodă alternativă /complementară de evaluare:
a. biblioraftul
b. portofoliul
c. dosar de lucru
d. este curriculum-suport si nu constituie metodã de evaluare
b. portofoliul
36
36. Formularea unui comportament observabil şi măsurabil, uşor de evaluat este făcută de cadrul didactic prin:
a. scopul lectiei
b. obiectivul de referinta
c. obiectivul operational
d. nu este formulat un aemenea comportament
c. obiectivul operational
37
37. Care din urmatoarele patru condiţii poate lipsi din formularea operaţionalizată a obiectivelor:
a. comportamentul
b. performanta
c. conditiile in care se va produce comportamentul
d. performanta minima admisa
d. performanta minima admisa
38
38. Cea mai precisă scala de evaluare este:
a. scala binara(admis/respins)
b. scala cu 5 trepte
c. scala cu 10 trepte
d. scala cu mai mult de 10 trepte
a. scala binara(admis/respins)
39
39. Nota cu frecvenţa cea mai mare constituie:
a. modulul
b. media
c. mediana
d. nu are importanta
a. modulul
40
40. Rezolvarea de probleme, ca item subiectiv, presupune:
a. implicarea intr-o activitate curenta, de tip analogic
b. implicarea intr-o activitate curenta, de tip algoritmic
c. implicarea intr-o activitate noua, de tip euristic
d. implicarea intr-o activitate curenta, de tip deductiv
e. implicarea intr-o activitate curenta, de tip inductiv
c. implicarea intr-o activitate noua, de tip euristic
41
41. Conceptul de evaluare formativa a fost introdus in anii ‘60 de:
a. B. Bloom
b. I.T.Radu
c. M.Scriven
d. Linda Allal
c. M.Scriven
42
42. Conceptul de evaluare predictivă este specific::
a. strategiei de evaluare initiala
b. strategiei de evaluare formativa
c. strategiei de evaluare sumativa
a. strategiei de evaluare initiala
43
43. Profesorul are un feedback sistematic asupra eficacităţii predării, iar elevul asupra eficacităţii învăţării in cadrul:
a. strategiei de evaluare initiala
b. strategiei de evaluare formativa
c. strategiei de evaluare sumativa
b. strategiei de evaluare formativa
44
44. Este o evaluare sintetică si se efectueaza cu consum mare din timpul de învăţare (aproximativ 40%):
a. strategia de evaluare initiala
b. strategia de evaluare formativa
c. strategia de evaluare sumativa
c. strategia de evaluare sumativa
45
45. Erorile sunt considerate ca momente în rezolvarea de probleme (ca momente ale învăţării) in cadrul:
a. strategiei de evaluare initiala
b. strategiei de evaluare formativa
c. strategiei de evaluare sumativa
b. strategiei de evaluare formativa
46
46. Cerinţele strategiei de evaluare formativa sunt îndreptate către: verificări frecvente pe tot parcursul programului, pe secvenţe:
a. mai mici
b. mai mari
c. din 15 in 15 min.
a. mai mici
47
47. Conceptele-cheie prin care definim operatiile activitatili de evaluare sunt: masurarea, aprecierea si:
a. eficitacitea
b. eficienta
c. decizia
d. progresul scolar
c. decizia
48
48.
Evaluarea care vizeaza certificarea este evaluarea:
a. externa
b. interna
c. initiala
d. dinamica
e. de bilant
e. de bilant
49
49.
Evaluarea care vizeaza ierarhizarea elevilor este:
a. initiala
b. interna
c. externa
d. finala
e. formtiva
d. finala
50
50.
Autoevaluarea are efecte formative mai ales asupra:
a. atitudinilor elevilor fata de scoala
b. personalitatii elevilor
c. imaginii de sine a elevilor
d. interesului fata de scoala
e. motivatiei pentru invatare
c. imaginii de sine a elevilor
51
51.
Autoevaluarea este favorizata mai ales de:
a. portofoliu
b. proiect
c. investigatie
d. fisa de observtie a comportamentului elevului
e. referat
a. portofoliu
52
52.
Metoda de evaluare care permite un feed-back operativ este:
a. portofoliul
b. evaluarea orala
c. evluarea prin probe practice
d. fisa de observatie sistemtica a comportmentului
e. referatul
b. evaluarea orala
53
53.
Obiectul evaluarii azi il constutuie:
a. cunostintele elevului
b. competentele elevului
c. personalitatea elevului
d. atitudinile elevului
e. progresul elevului
b. competentele elevului
54
54.
Evaluarea devine mai obiectiva datorita:
a. evaluarii competentelor elevilor
b. evaluarii formative
c. descriptoriori de performanta
d. stabilirii criteriilor de apreciere
e. perfectionarii profesorilor ca evaluatori
c. descriptoriori de performanta
55
55.
Intrebarile structurate evalueaza:
a. gandirea reproductiva
b. capacitatea de a rezolva probleme
c. capacitatea de argumentare
d. capacitatea de utilizare alimbajului
e. gandirea critica
b. capacitatea de a rezolva probleme
56
56.
Pentru a evalua originalitatea, gandirea critica, cei mai adecvati sunt itemii tip:
a. intrebari structurate
b. rezolvare de probleme
c. de asociere
d. eseu liber
e. eseu structurat
e. eseu structurat
57
57.
Itemii tip eseu evalueaza:
a. gandirea reproductiva
b. capacitatea de a rezolva probleme
c. capacitatea de argumentare
d. capacitatea de utilizare a limbajului
e. originalitatea
e. originalitatea
58
58.
Probele formate din itemi obiectivi au :
a. fidelitate mare
b. validitate mare
c. aplicabilitate
d. predictibilitate
e. obiectivitate
a. fidelitate mare
59
59.
Itemii de completare sunt:
a. obiectivi
b. semiobiectivi
c. subiectivi
d. rezolvare de probleme
e. tip pereche
b. semiobiectivi
60
60.
Eseul structurat face parte din categoria itemilor:
a. obiectivi
b. semiobiectivi
c. subiectivi
d. rezolvare de probleme
e. tip pereche
c. subiectivi
61
61.
Efectul “Pigmalion” se refera la:
a. mentinerea imaginii bune despre elev, in orice situatie
b. mentinerea imaginii bune despre elev, atunci cnd acesta nu corespunde asteptarilor profesorului
c. mentinerea imaginii negative despre elev, in orice situatie
d. mentinerea elevului la acelasi nivel
e. mentinerea imaginii despre un elev fara a lua in considerare trasaturile de personalitate
c. mentinerea imaginii negative despre elev, in orice situatie
62
62.
Efectul “halo” serefera la;
a. mentinerea imaginii bune despre elev, in orice situatie
b. mentinerea imaginii bune despre elev, atunci cand acesta nu corespunde asteptarilor profesorului
c. mentinerea imaginii negative despre elev, in orice situatie
d. mentinerea elevului la acelasi nivel
e. mentinerea constanta a imaginii despre elev, fara a lua in considerare trasaturile de personalitate
a. mentinerea imaginii bune despre elev, in orice situatie
63
63.
Sistemul numeric cel mai avantajos este cel cu :
a. 5 valori
b. 10 valori
c. 12 valori
d. 20 valori
e. 3 valori
B. 10 valori
64
64.
O apreciere mai exacta sau mai putin nuantata este aprecierea prin:
a. note
b. calificative
c. aprecierea propozitionala
d. aprecierea prin culori
e. aprecierea prin litere
b. calificative
65
65.
Calificativele sunt indicate elevilor mai mici deoarece:
a. sunt mai usor de perceput de catre elevi
b. favorizeza o apreciere mai exact a rezultatelor
c. sunt mi putine
d. sunt mai obiective
e. sunt mai fidele
a. sunt mai usor de perceput de catre elevi
66
66.
Calificative se acorda pe baza:
a. masurii si aprecierii profesorului
b. deciziei profesorului
c. descriptorilor de performanta
d. judecatii profesorului
e. baremului de notare
c. descriptorilor de performanta
67
67.
Evaluarea care genereaza relatii de cooperare profesor-elev este evaluarea:
a. initiala
b. continua
c. sumativa
d. interna
b. continua
68
68.
Calitatea unui test de a oferi rezultate constante in conditii identice la populatii similare sub aspect statistic se numeste:
a. validitate de continut
b. validitate de construct
c. obiectivitate
d. fidelitate
e. aplicabilitate
d. fidelitate
69
69.
Examenul de bacalaureat, din p.d.v. al celui care realizeaza evaluarea este o evaluare
a. criteriala
b. normativa
c. de progres
d. interna
e. externa
e. externa
70
70.
Cand evaluarea se realizeaza de catre alte cadre didactice, avem o evaluare:
a. criteriala
b. normativa
c. de progres
d. interna
e. externa
e. externa
71
71.
Atunci cand performanta subiectului este evaluata in raport cu un standard, vorbim de o evaluare:
a. criteriala
b. normativa
c. de progres
d. interna
e. externa
a. criteriala
72
72.
Atunci cand performanta subiectului este evaluata in raport cu performanta grupului, vorbim de o evaluare:
a. criteriala
b. normativa
c. de progres
d. interna
e. externa
b. normativa
73
73.
Itemii tip eseu liber sunt:
a. obiectivi
b. semiobiectivi
c. subiectivi
d. de completare
e. rezolvare de probleme
c. subiectivi
74
74.
Itemii cu raspuns scurt sunt:
a. obiectivi
b. semiobiectivi
c. subiectivi
d. de completare
e. rezolvare de probleme
a. obiectivi
75
75.
Itemii tip rezolvare de probleme sunt:
a. obiectivi
b. semiobiectivi
c. subiectivi
d. de completare
e. de asociere
c. subiectivi
76
76.
Itemii cu alegere duala sunt:
a. obiectivi
b. semiobiectivi
c. subiectivi
d. de completare
e. rezolvare de probleme
a. obiectivi
77
77.
Itemii care au o fidelitate ridicata sunt:
a. obiectivi
b. semiobiectivi
c. subiectivi
d. de asociere
a. obiectivi
78
78.
Posibilitatea de ghicire a raspunsurilor este mare in cazul itemilor:
a. obiectivi
b. semiobiectivi
c. subiectivi
d. cu alegere duala
e. rezolvare de probleme
d. cu alegere duala
79
79.
Capacitatea de rezolvare a problemelor noi este evaluata cu ajutorul itemilor:
a. obiectivi
b. semiobiectivi
c. subiectivi
d. de completare
e. de asociere
c. subiectivi
80
80.
Raspunsul este deschis in cazul itemilor:
a. obiectivi
b. semiobiectivi
c. subiectivi
d. cu raspuns scurt
e. de completare
c. subiectivi
81
81.
Raspunsul este gata elaborat in cazul itemilor:
a. obiectivi
b. semiobiectivi
c. subiectivi
d. cu raspuns de completare
e. rezolvare de problme
a. obiectivi
82
82.
Itemul este:
a. intrebare+raspuns+criterii de apreciere
b. intrebare+raspunsul asteptat+forma acestuia
c. intrebare+raspuns+barem de notare
d. intrebare+ raspuns+descriptori de performanta
e. intrebare +raspuns+forma
b. intrebare+raspunsul asteptat+forma acestuia
83
83.
Progresul elevilor de la un an la altul poate fi evaluat cu ajutorul:
a. investigatiei
b. fisei de observare a comportamentului
c. autoevaluarii
d. portofoliului
e. proiectului
d. portofoliului
84
84.
“Cartea de vizita” a elevului este:
a. portofoliul
b. probele scrise
c. investigatia
d. proiectul
e. autoevluarea
a. portofoliul
85
85.
Proba traditionala de evaluare care asigura aceleasi conditii de examinare este:
a. portofoliul
b. proba scrisa
c. investigatia
d. proba orala
e. proba practica
b. proba scrisa
86
86.
Gradul de obiectivitate in apreciere este mai mare la probele traditionale:
a. portofoliul
b. probele scrise
c. investigatia
d. probele orale
e. probele practice
b. probele scrise
87
87.
Probele traditionale care permit evaluarea unui numar mare de elevi intr-un timp scurt sunt:
a. portofoliul
b. probele scrise
c. investigatia
d. probele orale
e. probele practice
b. probele scrise
88
88.
Efectele reglatoare cele mai puternice le are evaluarea:
a. cumultiva
b. formativa
c. finala
d. externa
e. interna
b. formativa
89
89.
Operatia evaluarii care reflecta competenta profesorului este:
a. masurarea
b. aprecierea
c. decizia
d. notarea
e. valorizarea
c. decizia
90
90.
Operatia evaluarii care reflecta dimensiunea obiectiva este:
a. masurarea
b. aprecierea
c. decizia
d. notarea
e. valorizarea
a. masurarea
91
91.
Una din functiile generale ale evaluarii este:
a. de selectie
b. decizionala
c. prognostica
d. de certificare
e. de autoreglare
c. prognostica
92
92.
Evaluarea initiala are functie, mai ales:
a. diagnostica
b. prognostica
c. constatativa
d. de certificare
e. de autoreglare
a. diagnostica
93
93.
Evaluarea formativa se desfasoara:
a. la inceputul unui program de instruire
b. pe parcusul programului
c. la sfarsitul unui progrm de instruire
d. la inceputul semestrului
e. tot timpul
b. pe parcusul programului
94
94.
Evaluarea care surprinde progresul elevilor este:
a. evaluarea cumultiva
b. evaluarea formativa
c. evaluarea dinamica
d. evaluarea externa
e. evaluare interna
b. evaluarea formativa
95
95.
Evaluarea care este centrata pe greseli, lacune este:
a. evaluarea cumulativa
b. evaluarea formativa
c. evaluarea dinamica
d. evaluare externa
e. evaluare interna
a. evaluarea cumulativa
96
96.
Evaluarea care constituie o conditie pentru reusita activitatii este cea:
a. initiala
b. formativa
c. finala
d. externa
e. interna
a. initiala
97
97.
Evaluarea traditionala este:
a. evaluarea cumultiva
b. evluarea formtiva
c. evaluarea dinamica
d. evaluarea externa
e. evaluarea interna
a. evaluarea cumultiva
98
98.
Evaluarea formativa se desfasoara:
a. la inceputul unui program de instruire
b. pe parcusul programului
c. la sfarsitul unui progrm de instruire
d. la inceputul semestrului
e. tot timpul
b. pe parcusul programului
99
99. Starea de reuşită în cadrul sistemului numeric românesc are:
a. două trepte
b. şase trepte
c. patru trepte
d. cinci trepte
e. zece trepte
c. patru trepte
100
100.
Nota cu frecvenţa cea mai mare este dată de:
a. media aritmetică
b. modul
c. raport
d. amplitudine
e. analiza de conţinut a probei
b. modul
101
101. Acurateţea şi aşezarea în pagină, efortul depus de elev, gradul de conştiinciozitate primează faţă de obiectivele evaluării în:
a. eroarea logică
b. efectul de ordine
c. efectul halo
d. notarea etichetă
e. efectul de ancorare
a. eroarea logică
102
102. Subaprecierea performanţelor elevilor, ca urmare a părerii nefavorabile pe care educatorul şi-a format-o despre capacităţile acestora caracterizează:
a. eroarea logică
b. efectul de ordine
c. efectul halo
d. efectul pygmalion
e. efectul de ancorare
d. efectul pygmalion
103
Docimologia azi este:
a. stiinta care studiaza comportamentul examinatilor si examinatorilor
b. studiul sistematic al examenelor
c. studiul activitatii de evaluare
d. studiul comportamentului in situatie de examen
e. studiul distorsiunilor in evaluare
c. studiul activitatii de evaluare
104
104.
Parintele docimologiei este:
a. G. DeLandsheere
b. Ed.Claparede
c. H.Pieron
d. P.Janet
e. P.I.Galperin
C. H.Pieron
105
105.
Atunci cand evaluarea se concretizeaza in decizii de ameliorare spunem ca are o functie:
a. diagnostica
b. constatativa
c. prognostica
d. de certificare
e. de autoreglare
c. prognostica
106
106.
Ierarhizarea subiectilor este realizata de:
a. evluarea cumulativa
b. evluarea formativa
c. evaluarea finala
d. evaluarea externa
e. evaluarea interna
c. evaluarea finala
107
107.
Evaluarea care opereaza un sondaj atat in materie cat si printre elevi este evaluarea:
a. cumultiva
b. formativa
c. dinamica
d. externa
e. interna
a. cumultiva
108
108.
Evaluarea care se extinde si asupra procesului implicat in realizarea produsului este cea:
a. cumulativa
b. formativa
c. finala
d. externa
e. interna
b. formativa
109
109.
Teoria si practica evaluarii face parte din stiintele educatiei:
a. fundamentale
b. auxiliare
c. interdisciplinare
d. de specialitate
e. aplicative
a. fundamentale
110
110.
Evaluarea educationala poate fi definita:
a. masurare+apreciere+decizie
b. masurare+judecata de valore+decizie
c. apreciere+notare+decizie
d. notare+decizie+apreciere
e. masurare+notare+decizie
a. masurare+apreciere+decizie
111
111.
Efectul de contrast mai este cunoscut şi sub denumirea de efect halo
a. DA
b. NU
b. NU
112
112. Provenienţa dintr-o şcoală cu rezultate mai slabe atrage o apreciere mai indulgentă.
a. DA
b. NU
b. NU
113
1. D.p.v. al scorului, au întotdeauna referinţe normative, dar şi referinţe criteriale:
a. strategia de evaluare iniţială
b. strategia de evaluare formativã
c. strategia de evaluare sumativa
d. nu este cazul
a. strategia de evaluare iniţială
c. strategia de evaluare sumativa
114
2. Tehnici de realizare a examinărilor orale sunt:
a. conversatia euristicã
b. conversatia cateheticã
c. interviul
d. citirea unor dialoguri incomplete
b. conversatia cateheticã
c. interviul
d. citirea unor dialoguri incomplete
115
3. Printre dezavantajele examinărilor orale se enumeră:
a. individualizarea învăţării
b. sunt mari consumatoare de timp
c. obiectivitatea evaluării este relativ redusă
d. permit clasificarea elevilor
b. sunt mari consumatoare de timp
c. obiectivitatea evaluării este relativ redusă
