LP masaj cardiac extern Flashcards
(7 cards)
tehnica masajului cardiac extern
Pentru efectuarea unui masaj cardiac extern de calitate se efectuează următorii pași:
1. accidentatul, mră puls Ia carotidă și mră respirație, în moarte clinică, este așezat în
decubit dorsal, pe un plan dur;
2. calea aeriană trebuie să fie liberă;
3. reanimatorul Îngenunchează lângă pacient sau Stă În picioare când acesta se află În
pat; se începe imediat masajul cardiac extern;
4. se reperează locul de efectuare a masajului cardiac și se pune podul palmei de Ia o
mână în locul respectiv (rnâna stângă de obicei Ia dreptac);
5. cealaltă mâna se așează cu podul palmei peste fața dorsală a mâinii aplicate pe tegu-
mentul toracelui; degetele ambelor rnâini sunt strânse pentru a nu exercita presiune pe
arcurile costale (vezi fig. 8.5.);
6. se extind brațele din articulația cotului; compresiunile trebuie să fie verticale pe stern,
iar își folosește și o parte din greutată părții superioare a corpului pentru
a crește presiunea pe toracele pacientului (vezi fig. 8.6.);
7. se comprimă sternul puternic și continuu, Ia adult pe o distanță de circa 4-5 cm
vertical, de sus în jos, înspre coloana vertebrală (faza de compresie), vezi fig. 8.7.;
8. lăsând mâinile reanimatorului în contact cu tegurnentul pacientului dar mră a efectua
datorită elasticității cutiei toracice, toracele revine Ia forma inițială (faza de
decompresie), vezi fig. 8.8.;
recomandari masaj cardiac extern
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Recomandări
frecvența toracice este de aproximativ 100/min;
durata compresiunii toracelui trebuie să fie egală cu cea a decompresiunii;
întreruperile masajului trebuie să fie cât se de mult reduse pentru a scădea
durata Frioadei de flux zero spre organele vitale;
Ia 30 de compresiuni toracice se efectuează 2 ventilații artificiale gură Ia gură sau
gură Ia nas;
dacă reanimatorul are rezerve de a efectua și ventilațiile pulmonare, se poate fice
doar masaj. În noile ghiduri de resuscitare se apreciază că masajul singur este eficient
în primele 2-4 minute de reanimare (rezultate mai bune decât în caml abținerii de Ia
efectuarea masajului);
dacă este psibil, se va schimba reanimatorul (oboseală).
algoritmul suportului vital bazal
Algoritmul suportului vital bazal
* Pacient inconștient. Respiră normal:
poziția de siguranță;
apel 112;
evaluare permanentă și echilibrare a parametrilor vitali.
* Nu respiră normal sau există dubii dacă respiră normal:
solicită ajutor;
dezobstrucție căi aeriene;
efectuează masaj cardiac — 30 compresii toracice;
apoi 2 ventilații succesive;
- continuă toracice și ventilațiile în raport de 30:2.
Dacă este un singur salvator, Ia adult se vor efectua 30 compresiuni cardiace, apoi
se vor realiza 2 respirații artificiale rapide gură Ia gură (vezi fig. 8.9.), după care secvența
respirații/compresiuni se va relua mră pauză.
La copil, raportul compresiuni/ventilații recomandat este 15/2, dar, decât abținere de
Ia realizarea resuscitării de frică să nu fie algoritm greșit, e permis să se facă reanimarea și
după algoritmul de Ia adult.
* La adult: 30 masaje cardiace și 2 respirații artificiale
* La copil: 15 compresiuni și 2 ventilații
Dacă sunt 2 sau mai mulți salvatori (mai ales dacă pacientul este intubat), compre-
siunile și ventilația pulrnonară se pot realiza concomitent, fiecare reanimator
manoperele proprii independent; fie 100 compresiuni toracice/min, fie 10
ventilații/min (vezi fig. 8.10).
masajul cardiac extern la copil
La nou-născut rnasajul cardiac se ńce cu ajutorul a două degete: cu 2
dacă putem ține nou-născutul în mâini ca în figura 8,11. sau cu și mediusul de Ia o
mână, aplicate dedesubtul tmmelonului (fig. 8.12.).
La copilul mai mare se folosește podul palmei de Ia o mână, iar Ia adolescentul mare
poate fi folosit algoritmul de Ia adult. Presiunea aplicată pe torace trebuie adaptată pentru a
fi în concordanță cu dimensiunile și elasticitatea cutiei toracice, astfel încât să realizeze o
deplasare de aproximativ o treime din diametrul anteropsterior al toracelui. La sugar se va
realiza o deplasarea a stemului de aprox 1-2 cm, iar Ia copilul mai mare de 2-4 cm.
Frecvența cornpresiunilor atât Ia sugar cât și Ia copil trebuie să se situeze între
120/min.
În timpul masajului cardiac extern se produce o tensiune arterială sistolică de 80-90
mmHg, tensiunea arterială medie este mică, rar depășind 40 mmHg în carotidă.
Masajul cardiac extern este dificil de realizat în urrnătoarele cazuri: pacienți
vârstnici cu rigid și scleroemfizem pulmonar, Ia cei cu stenoză hemoragii
masive cu hemostază neasigurată și hipovolemie necompensată (rupturi de organe și vase
mari), Ia pacienții cu infarcte miocardice extinse, în caz de tamponadă cardiacă.
complicatiile masajului cardiac
Complicațiile masajului cardiac extern
Sunt determinate mai ales de leziunile mecanice induse prin compresie:
leziuni ale peretelui toracic și ale organelor intratoracice: fracturi costale, frac-
tură de stem, pneumotorace, contuzii cardiace cu henmeri-
lezarea organelor abdominale: ruptură hepatică, ruptură de splină, de stomac;
deficiențe în tehnica de a masajului cardiac, începerea întârziată a
resuscitării sau întreruperi nejustificate, insuficienta pregătire teoretică și prac-
tică.
contraindicatiile masajului cardiac extern
Contraindicațiile masajului cardiac extern
Sunt reprezentate de situațiile în care masajul cardiac extem nu este eficient:
- leziuni grave ale peretelui toracic, cu fracturi de stern și fracturi costale;
hernoragie masivă intrapericardică sau alt lichid intrapericardic cu tamponada
cordului;
embolie gazoasă rnasivă.
În aceste cazuri poate fi eficient masajul cardiac intern.
masaj cardiac intern
Efectuarea masajului cardiac intern presupune existența unei toracotomii.
Masajul cardiac intem poate fi efectuat în situații speciale (intervenții de chirurgie
toracică sau cardiacă în special dar și chirurgie sau accesul Ia cord fi
realizat prin realizarea unei toracotomii în spațiul 5 intercostal stâng. În condițiile extra-
spitalicești, masajul cardiac intern a fost realizat în cazul traumatismelor. Au fost raportate
supraviețuiri cu deficit neurologic ușor sau mră deficit neurologic. Recomandarea pentru
efectuarea masajului cardiac intern extraspitalicesc este pentru traumatisme penetrante
toracice Ia care transportul spre spital nu necesită timp lung.
Se efectuează prin comprimarea ritmică directă a inimii în palma reanimatorului,
între police și degete sau comprimarea între palma reanimatorului și stem.
Această tehnică realizează un flux mai bun în coronare comparativ cu masajul
cardiac clasic.
În trecut se considera că este tnai eficient în realizarea reanimării. După ultimul ghid
se recomandă doar în anumite situații în care toracele pacientului este deschis sau toraco-
tomia se poate efectua urgent.
Masajul cardiac cu mijloace speciale
Există și unele dispozitive care se aplică pe torace și cu ajutorul cărora se pot efectua
ritmice toracice. Aceste mijloace au fost dezvoltate în încercarea de a
îmbunătăți calitatea masajului cardiac convențional și de a se obține o perfuzie mai bună în
scopul creșterii supraviețuirii după masajul cardiac. Aplicarea acestor dispozitive necesită
personal mai mult, instruit special pentru utilizarea și funcționarea în condiții bune a
acestora. Aplicarea lor nu trebuie nici să întârzie și nici să întrerupă prea mult efwtuarea masajului cardiac convențional. Există relativ puține date în literatură pentru a se putea
stabili cu siguranță rolul și lor în resuscitare. Aplicarea lor în stopunle cardiace
prespitalicești se pare că nu îmbunătățește prognosticul.
Există mai multe tipuri de aparate efectua masąjul cardiac: aparate de
compresie-decompresie activă, dispozitive cu piston ȚEanichdispozitÎve cu impedanță.
*EÎe se folosesc în centre dotate cu aceste aparate și în prezența echipelor antrenate în folo-
sirea lor.
Alte tehnici de masaj cardiac
Compresiile toracice cu frecvență ridicată. Rezultatele studiilor de efectuare a com-
presiunilor toracice cu frecvență de peste 120/min nu sunt concludente. Unele studii au
arătat o creștere a hemodinamicii. Această tehnică se consideră ca alternativă a tehnicii
convenționale în centre cu personal instruit în reanimare.
Masajul cardiac cu interpunere de presiune abdominală. Această tehnică presupune
realizarea de compresiuni abdominale în regiunea rnediană între xifoid și ombilic de
către o altă Nsoană decât cea care realizează masajul cardiac. Compresiunile abdo-
minale se vor realin în faza de decompresiune a masajului Pot apărea leziuni
abdominale. Se poate realiza în stopurile cardiace apărute în spital dacă există personal
suficient și instruit în efectuarea acestei tehnici. Pentru stopunle cardiace extraspi-
talicești, deocamdată nu există studii consistente pentru a se ńce vreo
Alte tehnici descrise în literatură sunt: masajul cardiac în poziție de supinație, masajul
cardiac prin tuse, masajul cardiac prin lovire cu pumnul (percussion pacing).
