Stare de urgenta Flashcards
(19 cards)
Clasificarea ASA a pacientilor
ASA-I Pacient sänätos, mrä nici o afectiune decit cea care necesitä actul chirurgical
ASA 2 Boalä sisternicä u;oarä; mrä limitare functionalä
ASA 3 Pacient cu afec#une sistemicä moderatä, cu linitare functionali
ASA 4 Pacient cu boalä sisternicä gravä, care prezintä un pericol vital constant
ASA 5 Improbabilä supravietuirea CU/firä interventie chirurgicalä peste 24 ore
Bolnavii cu risc moderat
Bolnavii cu risc moderat au o tulburare mai importantä a uneia sau a
mai multor functii sistemice care necesitä tratament. La ace$i pacienti este
nevoie de consult interclinic, trebuie evaluat terenul cu mult discernämånt
in strånsä colaborare cu medicul internist de specialitate ‘i poate fi necesarä
optimizarea tratamentului afectiunilor sistemice inainte de interven!ia stoma-
tologicä.
bolnavii cu risc crescut
La bolnavii cu risc crescut existä tare organice decompensate de tipul:
insuficientä respiratorie cronicä, infarct miocardic acut recent, diabet zaharat
dezechilibrat, hipertensiune arterialä oscilantä sau insuficient controlatä medi-
camentos, insuficientä cardiacä sau circulatorie cerebralä, alergie la anestezi-
cele loco-regionale, sincope vasovagale in antecedente. La bolnavii cu risc
crescut se recomandä abtinerea de la efectuarea in cabinetul stomatologic a
oricäror manevre stomatologice. Pacientii cu risc mare de a dezvolta compli-
catii trebuie tratati in unitäti medicale dotate corespunzätor in ceea ce prive;te
personalul ‘i monitorizarea in vederea tratärii eficiente a urgentei apärute. in
conditii de spitalizare, cu acordul medicului internist de specialitate ‘i con-
form schemei terapeutice fixate de acesta, se pot efectua ingrijirile stomatolo-
gice necesare.
Examinarea pacientului intr o stare de urgenta
- Examinare neurologicä: constien!ä, pupile (märime, simetrie,
reactivitatea la luminä); - Aparat respirator: prezenfa respirafiei, permeabilitatea cåilor
aeriene, ventilatie simetricä sau asimetricä, raluri crepitante sau
ronflante, expir prelungit, tipul respiratiilor, - Cord/Circulafie: pulsul central (pulsul carotidian, pulsul femural),
pulsul periferic (obisnuit radial), tensiunea arterialä, auscultatia
cordului (ritmul cardiac, zgomote supraadäugate sau sufluri).
in cazul stabilirii diagnosticului unei perturbåri afunc@ilor vitale,
examinarea detaliatä a celorlalte sisteme va unna terapiei initiale de
stabilizare a funcfiilor vitale!
inspectia pacientului
Inspec@a pacientului poate da indicii importante in aprecierea de an-
samblu a complicatiei apärute ‘i a gravitä!ii sale.
Trebuie evaluate urmätoarele aspecte:
culoarea ‘i aspectul tegumentelor: cianotice, palide, acoperite cu trans-
piratii reci, uscate, temperatura tegumentelor;
miscärile cutiei toracice: respiratie prezentä sau absentä, frecventä
rie, mi}Cäri sim&ice bilaterale sau asimetrice, balans toracoabdominal;
pozitia corpului: decubit, sezåndä, solicitarea muschilor respiratori
accesori;
functia motorie: agitatie fizicä, convulsii, activitate muscularä redusä intr-
o regiune a corpului;
starea pupilelor: miozä, midriazä, asimetrie pupilarä, reactivitatea la
stimuli luminosi;
comportament modificat, stare de nelini}te, agita!ie;
ameteli, senzatie de grea!ä, värsäturi.
monitorizarea respiratorie
Monitorizarea respiratorie include aprecierea prezen!ei respiratiilor ‘i
a aparitiei unor modificäri ale paternului respirator. Frecvenfa respiratorie se
stabileste prin urmärirea pacientului ‘i numärarea excursiilor toracelui. Frec-
venta respiratorie normalä la adult se situeazä in jurul valorii de 14-18
respiratii pe minut. Valori scäzute (sub 8/min) sau ridicate (peste 18/min) la
adult indicä in multe cazuri instalarea unei complicatii respiratorii sau cardi-
ace. De asemenea, sunt importante pentru diagnostic aprecierea amplitudinii
respiratiilor, a tipului respirator prezenta zgomotelor respiratorii supra-
adäugate. Dacä pacientul este monitorizat cu pulsoximetrul, in caz de aparitie
a unei complicatii, se poate evidentia o scädere a saturatiei in oxigen a hemo-
globinei.
examenul aparatului cardiocirculator
Examenul aparatului cardiocirculator, dacä pacientul este inconsstient,
presupune stabilirea prezentei pulsului central. Acesta se evalueazä de obicei
prin palparea pulsului carotidian. in cazul in care pacientul este constient, dar prezintä o stare de urgentä, se va efectua mäsurarea tensiunii arteriale, se vor
aprecia caracterele pulsului periferic 9i se va determina timpul de reperfuzie
capilarä sau chiar se va indica efectuarea unei electrocardiograme pentru sta-
bilirea diagnosticului.
pozitia pacientului in functie de complicatia aparuta
Pozitia pacientului diferä in functie de complica!ia apärutä, iar räspun-
sul la tratament este evaluat rapid ‘i, dacä e necesar, se adaugä noi modalitäti
de tratament.
* Daci bolnavul este constient, poate rämåne in fotoliul stomatologic
care se orizontalizeazä sau i se asigurä pacientului o pozi!ie Trendelen-
burg ‘i se realizeazä eliberarea cäilor respiratorii superioare. De aseme-
nea uneori este facilitatä respira!ia prin indepärtarea obstacolelor care
stånjenesc miscärile Ilbere respiratorii: deschidere sau desfacere cen-
turä, cravatä, haine stråmte. Se evalueazä functia aparatului respirator ‘i
cardiovascular se aplicä mäsurile terapeutice adecvate tratamentului
complicatiei ivite.
* Daci pacientul prezintå modificäri ale constienpi, se evalueazä func-
tia respiratorie ‘i cardiovascularä. Poate fi necesarä asezarea pacientu-lui in pozitie Trendelenburg pe fotoliul dentar, asezarea in pozitie
lateralä de sigurantä sau chiar a;ezarea pacientului in pozitie de decubit
dorsal pe podea (de exemplu, in caz de aparitie a stopului cardiac sau
respirator). in aceastä din urmä situatie, este folositä manevra Rautek
de ridicare a pacientului din fotoliul dentar (vezi Caiet lucräri practice).
in pozitia de decubit dorsal se aplicä mäsurile adecvate de resuscitare
cardiacä 9i/sau respiratorie. Tratamentul celorlalte complicatii in care
apar modificäri ale constientei se face in ftnctie de diagnosticul stabilit
in urgentä.
accidentele generale cele mai frecvente
Accidentele generale cele mai frecvente care pot surveni in cabinetul
stomatologic sunt:
lipotimia;
sincopa;
hipotensiunea arterialä;
spasmofilia sau tetania hipocalcemicä;
tulburärile de ritm;
laringospasmul, bronhospasmul (la pacientii sedati);
accidentele convulsive;
reactiile alergice.
Uneori pot apärea aspiratia pulmonarä, aspiratia de corpi sträini,
infarctul miocardic, afectiuni ce pot conduce spre instalarea stopului cardio-
respirator.
Pe långä acestea pot apärea decompensäri acute ale unor afectiuni
cronice pe care le prezintä pacientul sau pot apärea urgente date de afectarea
acutä a unor aparate ‘i sisteme, care vor fi detaliate in capitolele urmätoare.
in etiologia accidentelor generale pot fi implicati factori favorizanVi ‘i
factori declan;atori.
particularitatile anatomo- fiziologice ale accidentelor
Particularitäfile anatomo-fiziologice sunt legate in special de inervatia
‘i vascularizatia regiunii cervico-faciale. Inervatia predominant parasimpaticä
este asiguratä de nervul vag (X). Excitatiile pornite de la baza limbii, luetä,
väl palatin, plan;eu posterior precum ‘i de la pachetul vasculo-nervos al
gåtului (artera carotidä comunä vena jugularä internä), ajung la nucleii
vagului ‘i determinä excitatia lor, iar prin cäi descendente declanseazä reactii
vagale parasimpaticotonice.
Componenta parasimpaticä a nervului glosofaringian (IJ inerveazä
urmätoarele stucturi: baza limbii, peretii laterali posteriori ai faringelui
glomusul carotidian, a cärui atingere sau Iezare poate determina accidente
grave cu instalare rapidä (bradicardie ‘i chiar stop cardiac prin asistolä).
Inervatia senzitivä a fetei este asiguratä de nervul trigemen (V). Orice
excitatie de la acest nivel, care un anumit prag de perceptie a recep-
torilor nervului V, duce Ia apari!ia unor impulsuri centripete care ajung la
nucleul nervului trigemen (Y) din trunchiul cerebral, care este situat in apro-
pierea nucleului vagului. Excitatia de la nucleul nervului V se poate transmite
la nucleul vagului. Prin impulsurile centrifuge, care pleacä de Ia nucleul
nervului vag (X), se pot declansa accidente de tip crizä vagalä.
Ganglionii ata;ati nervului trigemen: de pe taiectul nervilor maxilar
(ganglionul Meckel), mandibular ‘i lingual (ganglionul submandibular ‘i
sublingual) determinä reactii vasomotorii la nivelul vaselor ce provin din
artera carotidä externä ‘i reactii secretorii penfru glandele parotidä ‘i subman-
dlbularä.
Vascularizafiafefei ‘i gätului este bogat reprezentatä de vase de tipul
arteriolelor ‘i capilarelor multiple, astfel incåt la injectarea unei substan!e me-
dicamentoase anestezice sau anti;ocogene se comportä ca o punctie venoasä,
datoritä absorbtiei puternice. Din acest motiv, in caz de supradozare a aneste-
zicelor locale, cu sau firä vasoconstrictor, pot apärea accidente de tipul crizä
vagalä sau simpaticä.
particularitatile de teren in accidente
Particularitäfile de teren pot reprezenta o altä categorie de factori favo-
rizanti ai accidentelor generale in cabinetul stomatologic. Acestea pot fi
impärtite in mai multe categorii:
a) Particularitäfile de teren generale: tin de emotii, teamä, incordare
psihicä;
b) Terenul cardiovascular. Trebuie luati in considerare ca avånd risc crescut
pacien!ii cu vårste peste 50-60 de ani; cu cardiopatie ischemicä sau insu-ficien!ä de pompä cardiacä, cei cu aritmii sau valvulopatii, bolnavii cu
arteriopatii ‘i aterosclerozä. Nu se efectueazä nici un fel de tratament
stomatologic in conditii de cabinet la urmätoarele categorii de pacienti:
cei cu infarct miocardic recent (3-5 luni), cu tulburäri de ritm cardiac
(tahicardie paroxisticä, extrasistole, fibrila!ie atrialä cu alurä ventricularä
mare, bloc atrioventricular) ‘i la cei cu alte cardiopatii decompensate.
Tratamentul urgentelor la ace$i pacienti se face in conditii de spitalizare,
cu monitorizare ECG ‘i in colaborare cu medicul cardiolog;
c) Terenul bronho-pulmonar. La bolnavii cu astm bron;ic de naturä alergicä
anestezia poate induce accidente de naturä alergicä, fiind pericol de
anafilactic. De asemenea, poate apärea o crizä de astm bron;ic. Pacientii
cu insuficientä respiratorie cronicä sunt mai predispu;i aparitiei complica-
Iiilor respiratorii;
d) Afecfiunile neuro-psihice. in cazul epilepsiei, nevrozelor anxioase ‘i psi-
hozelor depresive tratamentele stomatologice trebuie efectuate in conditii
de spitalizare. Este foarte important de evaluat interactiunile medicamen-
toase dintre substantele anestezice ‘i medicatia de fond a pacientului;
e) $ocul anafilactic in antecedente. La aceastä categorie de pacienti, tra-
tamentul stomatologic care necesitä efectuarea de anestezie localä, se
efectueazä, in mod ideal, in conditii de spitalizare;
f) Afecfiunile neuro-endocrine. Ace;ti pacienti urmeazä o medicatie de
intretinere penfru compensarea a bolii de bazä ‘i de obicei se interneazä.
Tratamentul se face dupä evaluarea bolnavului din punct de vedere al
afectiunii sale ‘i in colaborare cu medicul internist, neurolog sau endo-
crinolog.
lipotimia
- LIPOTIMIA (PRESINCOPA). Este definitä ca pierdere temporarä ‘i
incompletä a cuno’tintei datoratä insuficientei oxigenäri a creierului (hipoxie)
cauzatä de o tulburare respiratorie sau circulatorie.
Didactic, pentru usurinta retinerii, manifestarea tratamentul lipotimiei
in cärtile mai vechi se descriu sub formä de crizä vagalä sau de crizä sim-
paticä.
Poate apärea in cursul tratamentului stomatologic fie ca urmare a
emotiilor sau a durerii intense, a pregätirilor pentru interventie, a ambiantei
din cabinet, fie in urma stimulärii nervului vag. Lipotimia poate evolua spre
sincopä.
Pacientul poate prezenta senzatia de cap gol, ameteli, transpiratii reci,
tulburäri vizuale, tinitus, senzatia cä trebuie sä se intindä la orizontalä. Dacä
nu reuse$e sä se aseze, pierde tonusul postural cade. Pacientul amin-
teste evenimentul.
Primele mäsuri terapeutice constau in asezarea pacientului in decubit
dorsal, eventual in pozitie Trendelenburg sau cu picioarele ridicate pend-u a
stimula reintoarcerea venoasä, este descheiat de nasturii de la cämasä, i se
relaxeazä nodul de Ia cravatä, este expus Ia aer rece, curat sau este stropit cu
apä rece. Aceste mäsuri simple pot rezolva de cele mai multe ori problema,
altfel, in ffnctie de manifestärile clinice, se face tratament medicamentos cu
scopul de a restaura homeostazia.
lipotimia vasovagala
Lipotimia vasovagalä (criza vagalä, in cärtile mai vechi) este produsä
prin tulburärile de irigatie cerebralä ce apar in urma reducerii fluxului sangvin
cerebral datoritä unei scäderi a frecventei cardiace.
Mecanismul este mediat vagal, iar bradicardia este insolitä de hipoten-
siune ‘i scäderea debitului cardiac.
Diagnosticul se pune pe baza manifestärilor clinice:
pot apärea semne premonitorii: cäscat, tulburäri vizuale, ameteli, senzatie
de cap gol, nevoia de a se intinde Ia orizontalä, senzatie de greatä, vomä;
tegumentele sunt palide;
pot apärea transpiratii, mai ales ale fetei;
— scade tensiunea arterialä; pulsul este bradicardic (se poate evalua rapid
prin palpare!) deci apare scäderea debitului cardiac;
— respiratia este neregulatä, bradipneicä;
poate apärea midriazä;
pierderea cuno$intei, care este partialä.
Tratamentul nespecific presupune:
intreruperea oricärui tratament stomatologic;
asezarea pacientului in pozitie Trendelenburg;
se elibereazä cäile aeriene superioare;
— facilitarea ventilatiei (se desface cravata, centura, se descheie hainele care
determinä o compresie pe torace), aerisire incäpere (deschidere geam);
asigurarea unei ventilatii adecvate, administrarea de oxigen pe mascä sau
sondä nazalä.
Tratamentul medicamentos este necesar in cazurile in care tratamentul
nespecific nu este suficient. in cazul crizei vagale se administreazä parasim-
paticolitice sau simpaticomimetice intravenos (de aceea este necesar un abord
venos imediat dupä punerea diagnosticului de crizä vagalä). Se pot administra
urmätoarele medicamente:— atropinä i.v. cåte 0,3-0,5 mg, repetat pånä Ia dozamaximäde 3 mg;
efedrinä, titrat, in ftnc!ie de räspuns; se incepe de obicei cu 3-5 mg i.v.;
adrenalinä mg pånä la 1 mg i.v. in absenta räspunsului la primele douä.
Administrarea acestor medicamente se face in ordinea crescätoare a
puterii lor de actiune.
Dacä tratamentul nespecific ‘i/sau medicamentos nu rezolvä situatia,
criza vagalä poate evolua spre sincopä, colaps stop cardiorespirator.
lipotimia prin tahicardie
Lipotimia prin tahicardie (criza simpaticä, in cärtile vechi). Principalii
factori declan;atori sunt reprezentati de: teamä exageratä, emotie provocate
de pregätirea instrumentelor in fata bolnavului, cu descärcarea de catecw
lamine endogene, precum ‘i de injectarea de vasoconstrictor care ajunge in
concentratie crescutä in torentul circulator.
Manifestärile clinice sunt reprezentate de:
pierderea cuno;tintei, incompletä, cu rememorarea evenimentului;
tensiunea arterialä este normalä sau
pulsul este tahicardic filiform;
tegumente palide ‘i uscate;
respiratiile neregulate;
— senzatie de ghearä precordialä;
— midriazä.
Tratamentul general este asemänätor cu cel din criza vagalä.
Tratamentul medicamentos constä, in functie de tabloul clinic, in admi-
nistrarea urmätoarelor clase de medicamente:
— simpaticolitice ß blocante: metoprolol, propranolol, atenolol;
sedative: diazepam sau midazolam i.v. sau i.m., fenobarbital;
coronarodilatatoare in caz de aparitie a anginei pectorale: nitroglicerinä I
tb. sublingual, isosorbid dinitrat, isosorbid mononiffat.
Dacä tratamentul este ineficient, se poate ajunge la infarct miocardic,
mai ales Ia pacientul cu teren cardiovascular. in infarctul miocardic acut,
prezenta a douä complicatii determinä urgentä maximä: fibrilatia ventricularä
‘i *ocul cardiogen.
Tratamentul complicatiilor se face pånä la sosirea salvärii ‘i transportul
infr-un serviciu de cardiologie, putånd fi nevoie de mäsuri de tratament penfru
socul cardiogen, tulburäri de ritm (extrasistole, tahicardie ventricularä, bradi-
cardie) sau chiar mäsuri de resuscitare cardiorespiratorie.
accidente convulsive
- ACCIDENTE CONVULSIVE. Formele frecvente de crize convulsive
cerebrale sunt reprezentate de epilepsia grand-mal ‘i de crizele convulsive
cerebrale secundare.
Ele survin in epilepsia primarä (cel mai adesea din copilärie) sau
secundar, ca epilepsie simptomaticä, in contextul afectiunilor SNC (trauma-
tisme, meningite, abcese cerebrale, tumori, interventii chirurgicale), al afec-tiunilor medicale al unor decompensäri metabolice (febra, hipoglicemia,
hipocalcemia, uremia, insuficienta hepaticä, administräri de medicamente,
supradozare de anestezice locale, intoxicatii cu alcool, simptomatologia de
sevraj) sau in cazul aparitiei unor complicatii ca sincopa sau stopul cardiores-
pirator.
Pot apärea ca urmare a afectiunilor dentare, a fricii, oboselii, a unei
anestezii insuficiente sau a supradozärii anestezicelor locale.
Epilepsia grand-maL in functie de evolutie, se deosebesc convulsii
tonice (contractii sustinute, de intensitate crescutä), convulsii clonice (tre-
säriri, fasciculatii rapid progresive ale mu;chilor antagoni$i), convulsii
tonicoclonice. Existä o succesiune de contractii tonicoclonice cu fiecare fazä
de aproximativ 30 de secunde. Este caracteristicä urmätoarea succesiune de
evenimente: fenomene prodromale (prezente doar la unii pacienti) cu duratä
de minute pånä Ia ore/zile/säptämåni inainte de crizä, de. tipul indispozitie,
fenomene vegetative etc. Urmeazä aura, cu cåteva secunde inainte de crizä,
cu halucinatii optice sau auditive ori vertij.
in criza propriu-zisä apar: tipät initial, cädere, ochii cel mai adesea sunt
deschi}i, reactie pupilarä la luminä absentä. Faza tonicä de aproximativ 30 de
secunde se caracterizeazä prin membre inferioare intinse, bratele flectate sau
extinse, apnee. Faza clonicä dureazä cel mult 5 minute ‘i in acest interval
apar: fresäriri, fasciculatii ritmice ale bratelor 9i membrelor inferioare, mu;-
carea limbii, respiratie spasmodicä, spume la gurä, emisie de urinä, eventual
si de fecale. Ultima fazä este de somn terminal, dupä crizä. Initial, pacientul
nu poate fi trezit, iar apoi devine nelini;tit ‘i confrz. Dupä crizä apare am-nezie retrogradä, iar pacientul poate fi confuz.
Primele mäsuri vizeazä siguranta pacientului la locul de producere a
complicatiei ‘i prevenirea apari!iei unor Ieziuni secundare, ‘i acestea pot
include:
- asigurarea libertätii ‘i protectia cäii aeriene;
- pozitionare in decubit lateral;
- introducerea unei sonde orofaringiene sau a unui dop de cauciuc
intre arcadele dentare pent-u a se evita muscarea limbii.
Dacä criza persistä, dupä cåteva minute se face:
- fenobarbital i.m. 1-1,5 mg/kg;
- abord venos cu administrare de medicamente antiep_ilgptice: diazepgm
5-10 mg i.v.
- obligatoriu se va urmäri respiratia, se va asigura controlul pulsului
tensiunii arteriale;
- se va administra 02 cu ritm de 2-4 Vmin, prin intermediul sondei
nazale;
- in caz de diabet zaharat cunoscut, determinarea rapidä a glicemiei cu
glucometrul.
Terapia in status epilepticus este prezentatä in tabelul 1.5.
Tabelul 1.5. Tratamentul in status epilepticus
Status epilepticus reprezintä o serie de crize succesive, pe parcursul cärora
con$ien!a rämåne tulburatä. Tratamentul presupune:
l.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
izolarea pacientului din ambientul periculos, in vederea evitärii
taumatismelor;
mentinerea Ilberä a cäilor respiratorii: pozitionare, pipä Guedel, intubatie;
administrarea de oxigen: 4-6 1/min pe sondä nazalä sau mascä facialä, in cazul
administrärii de anticonvulsivante in doze mari, chiar ventilatie artificialä;
abord venos: administrare de antiepileptice: diazepam 5 mg, lent (2-4 minute),
repetat i.v. pånä la 20-30 mg; fenitoin i.v. (Dilantin) 15 mg lent, cu
monitorizare EEG, valproat de sodiu 5-10 mg i.v.;
dacä convulsiile persistä: tiopental 3-5 mg/kg, apoi perfuzie continuä 2-3
mg/kg/orä;
dacä nu avem abord venos, se poate administra i.m. midazolam 5-15 mg;
in preeclampsie se administreazä sulfat de magneziu.
isteria majora
- ISTERIA MAJORÅ (BOALA CHARCOT). Apare in prezenta unui
„public spectator”, dupä o stare conflictualä; pierderea de con$ientä este
mimatä ‘i progresivä, existä tremor al pleoapelor ‘i miscäri bizare, are sen-
slbilitatea dureroasä, stare de agitatie psihomotorie cu scopul de a impresiona;
manifestärile au la bazä o tulburare psihologicä.
Crizele isterice au un scop anume sunt upr de recunoscut dacä se
desm;oarä in prezenta medicului. Deseori se simuleazä un lesin, crize de
plåns, tipete. Pacientul se va impotrivi oricärei incercäri de a deschide ochii,
in cädere niciodatä nu se loveste, in asa-zisa crizä nu-9i mu;cä limba, tre-
säririle simulate vor fi foarte violente. Pacientii sunt in general tineri ‘i mai au
in antecedente aceastä modalitate de reactie la stres.
Tratamentul crizei
* se vorbe$e calm cu pacientul;
* se stimuleazä blånd pacientul;
* administrare de diazepam (10 mg i.v.);
Criza inceteazä de obicei fhrä urmäri.
Diagnosticul trebuie sä fie de excludere, dupä ce au fost eliminate alte
cauze de tulburäri de constientä.
accidentele alergice
- ACCIDENTELE ALERGICE. Anestezicele locale pot produce acci-
dente alergice atåt de tip imediat (minute), cat ‘i tardiv (ore). Si alte substante
pot reprezenta alergeni in stomatologie: dezinfectantele (substantele iodate),
latexul (mänu;i), amalgamul, sau antibioticele, analgezicele ‘i antiinfla-
matoarele. in aceste cazuri, sensfflizarea pacientului s-a produs printr-o
injectie anterioarä a substantei sau prin contactul cu alte substante cu structurä
chimicä asemänätoare. Poarta de intrare este prin injectarea substantei, dar
alergii pot apärea ‘i in urma inhalärii substantei, a contactului cu tegumentele
sau mucoasele sau dupä administrarea per os a medicamentelor sau sub-
stantelor.
Accidentele alergice au intensitate variabilä, de la u;oare ‘i medii (rela-
tiv frecvente) pånä la accidente grave, cu risc vital imediat (‘Ocul anafilactic).
Reac!iile u;oare sau medii se manifestä mai ales prin eruptii cutanate,
de forme intensitäti diferite, inso!ite de senzatia de prurit, tuse, stänut,
senzatie de cäldurä, nelini$e.
Accidentele grave se pot manifesta cu simptome datorate edemului
Quincke, edemului glotic, bronhospasmului, ;ocului anafilactic sau stopului
cardiocirculator (vezi ‘ocul anafilactic).
Accidentele locale sunt prezente mai ales Ia personalul care manipuleazä
aceste substante. Astfel, se descriu dermatitele de contact care se manifestä
prin: prurit intens, senzatie de arsurä digitalä sau interdigitalä, concomitent
fiind prezente ‘i Ieziuni ale tegumentelor fetei, bratelor, dunchiului.
Diagnosticul ‘i tratamentul accidentelor alergice vor fi prezentate pe
larg in capitolul socuri.
hipocalcemia
- HIPOCALCENIIA. Calciul, un cation bivalent, este esential in forma-
rea osului, intervine in contractia muscularä este un mesager de ordinul doi
pent-u actiunea unor hormoni ‘i neurotransmitätori. Scäderea calciului este o
afectiune frecventä, clinic pacientul poate fi asimptomatic sau putem avea
tabloul clinic al spasmofiliei sau tetaniei. De multe ori simptomatologia se
instaleazä in cabinetul de medicinä dentarä.
Etiologie:
tulburäri de absorbtie a calciului, deficit in vitamina D;
hipoparatiroidism (complicatia extirpärii unei guii tiroidiene);
hipomagneziemia;
tumori cu metastaze osoase;
insuficienta renalä cronicä;
aläptatul.
Fiziopatologie. Calcemia normalä este situatä intre 9-10,5 mg% (2,2-
2,6 mmol/l). 50% din calciul plasmatic este in formä ionizatä, iar restul este
legat de albumine si globuline. in acidozä existä un procent mai mic din
calciu legat de albumine, iar in alcalozä, legarea de albuminä cre$e. Scäderea
calciului ionic are drept consecin!ä cresterea excitabilitätii neuromusculare.
Aceasta poate fi evidentiatä de semnul Chvostek (contractia mu;chilor faciali
Ia lovirea uparä a tegumentelor fetei pe traiectul nervului facial, anterior fatä
de tragus) sau semnul Trousseau (umflarea unei mansete timp de 3 minute
peste nivelul presiunii sistolice va produce flexia in articulatiile
metacarpofalangiene — mana de mamos).
Manifestäri clinice. Hipocalcemia simptomaticä este una dintre cele
mai obisnuite complicatii din cabinetul stomatologic,
Hiperventilatia indusä de fricä sau durere duce la alcalozä respiratorie.
Astfel, cre$e procentul de calciu legat de albuminä ‘i se präbu;e$e brusc
concentratia calciului ionic.
Criza de spasmofilie se manifestä cu contractii tonice pe anumite grupe
musculare, parestezii periorale, nelini$e, teamä, palpitatii.
Criza de tetanie tipicä este cu prezenta måinii de mamos, complicatie ce
se intålne$e destul de rar acum. De obicei, tabloul clinic se prezintä cu
manifestäri neuromusculare (parestezii, crampe sau spasme musculare,
convulsii, semnul Chvostek, semnul Trousseau). Contractiile musculare sunt
dureroase ‘i pot avea duratä de minute sau ore. Pot apärea tulburäri
respiratorii (bronhospasm, laringospasm), prelungirea intervalului QT pe
electrocardiogramä.
Mäsuri de tratament:
Hipocalcemia asimptomaticä se trateazä cu preparate de calciu p.o.
Hipocalcemia simptomaticä trebuie tratatä cu preparate de calciu i.v. Se
poate administra clorurä de calciu sau calciu gluconic, lent i.v. 10-20 ml. Se
poate continua cu perfuzie i.v. 0,5-2 mg/kg/h glucozä 5% 500 ml ‘i f mg/ml calciu lactic. Se mai poate administra magneziu i.v. 10-20 ml din solutia de
5% de sulfat de magneziu.
stopul cardiorespirator
- STOPUL CARDIORESPIRATOR. Este cea mai gravä complicacie care
poate apärea in cabinetul de medicinä dentarä.
Poate avea drept cauze: infarct miocardic acut, tulburäri de conducere
atrio-ventriculare, tulburäri reflexe, traumatisme, hemoragii, afectiuni cronice
hepato-renale ii pulmonare.
Se manifestä prin pierderea bruscä a constientei, paloare urmatä de
cianozä, respiratii lente agonice, urmate de apnee, convulsii generalizate.
Obiectiv, dispar pulsul ‘i zgomotele cardiace, tensiunea arterialä nu este per-
ceptlbilä, iar reflexele oculo-palpebrale ‘i pupilare sunt abolite. Ca tratament
se instituie mäsurile de resuscitare cardiorespiratorie. Diagnosticul 9i trata-
mentul stopului cardiorespirator va fi expus pe larg intr-un capitol urmätor.
