curs 6 3 afect arteriale periferice Flashcards
(40 cards)
puls ritm neregulat
inechidistant - fibrilatie atriala
puls amplitudine neregulata
inechipotent - fibrilatie atriala
Tahicardic
Tahicardic - > 100/min
Cardiopatii: IC- ischemie, endocardite, miocardite,pericardite, colaps vascular boli febrile hemoragii - hV anemii – scăderea vâscozității hipertiroidie Stări toxice
Bradicardic:
Bradicardic: < 60b/min - sportivi Cardiopatii:- miocardită, disociaţie atrioventriculară intoxicaţia cu digitală icter meningită - HIC Tumori şi hemoragii cerebrale hipotiroidie
anizofrigmie
Amplitudinea inegală intre 2 zone in care se masoara–
=>
boala obstructivă arterială (aterosclerotică)
disecţia de aortă
anevrismul aortic
boala Takayasu
coarctaţia de aortă + intarziere apariti epuls femural fara de celradial (inechidistant)
Pulsul Corrigan – Puls săltăreț -
Celer et Altus
se caracterizează printr-o undă de percuţie abruptă, foarte rapidă, urmat de colaps rapid
rezultă din ejecţia f rapidă a unui volum / bătaie VS mare într-un sistem arterial cu rezistenţă scazută
Cauze: insuficienţa aortică cronică semnificativă hemodinamic
Fistule arterio-venoase, stări hiperkinetice, tireotoxicoză, bradic.
Pulsul parvus et tardus
În platou
un peak mic şi o pantă lentă a pulsului carotid sugerează prelungirea timpului de ejecţie al VS
Cauze: stenoza aortică
se poate aprecia prin palparea simultană a pulsului carotid şi auscultaţia zg cardiace: normal peak-ul pulsului carotid apare în sistolă, f aproape de zg.1; în prezenţa stenozei aortice severe apare mai aproape de zg.2
Pulsul alternant – Pulsus alternans
constă în variaţia amplitudinii pulsului ce apare la bătai alternative - A mare / A mică
=la distante egale
IVS
severe, modificare presionale sistolice
se determină fie prin:
- aplicarea unei presiuni uşoare la nivelul unei artere periferice,
- aplicarea manşetei tensiometrului:
→ când presiunea în manşetă este uşor scăzută, se aude numai zgomotul I Korotkoff al bătăii puternice
→ cu decomprimarea manşetei se aude şi zgomotul bătăilor alternative mai puţin puternice
Pulsul bigeminat
=2 amplitudini diferite la distante inegale
=in extrasistole bigeminate
ritmul bigeminat determină puls alternant aparent sau puls bigeminat
pulsul mare corespunde bătăii ritmului de bază, iar pulsul mic extrasistolei ventriculare, care survine precoce şi are o umplere diastolică mai mică şi un volum bătaie mai mic
Pulsul paradoxal (Kussmaul)
pulsul paradoxal se defineşte ca scăderea cu mai mult de 10 mmHg în inspir
-ininspir scade presiunea intratoracica si est eatras sangele din venele extratoracice si totodata e e impins maiputin sange spre VS => volum bataie mai mic si puls mai slab
se detectează prin palpare şi se certifică cu sfigmomanometrul.
- Scăderea inspiratorie a TAs este accentuată în timpul inspirului profund şi a manevrei Valsalva, astfel pulsul paradoxal se apreciază numai în timpul respiraţiei normale.
Cauze:
tamponada cardiacă moderata sau severa pericardita constrictivă (dacă nu are insuficienţă aortică severă sau DSA) şoc hipovolemic cardiomiopatia restrictivă BPOC embolism pulmonar în CMH obstructivă, TAs creşte ocazional în timpul inspirului ⇒puls paradoxal inversat
Mecanisme:
scade volum/bătaie VS prin creşterea volumului telediastolic VD şi scăderea volumului telediastolic VS
în tamponada cardiacă SIV se deplasează în interiorul cavităţii VS în timpul inspirului, prin creşterea fiziologică a întoarcerii venoase în cordul drept, asfel scăzând presarcina VS
de asemenea contribuie şi scăderea întoarcerii venoase pulmonare în VS în inspir
manevrei Valsalva
The Valsalva maneuver is performed by moderately forceful attempted exhalation against a closed airway, usually done by closing one’s mouth, pinching one’s nose shut while expelling air out as if blowing up a balloon.
Pulsul dicrot
=prezenta unda dicrota pe pulsograma
rezultă din accentuarea undei diastolice dicrotice care urmează pauzei dicrotice
apare in condiţiile în care gaura dicrotică este joasă:
hTA
asociată cu insuficienţă cardiacă severă şoc hipovolemic tamponada cardiacă condiţii asociate cu scăderea volumului / bătaie VS şi creşterea RVP apare rar la indivizii normali
Puls bisferiens
=2 unde: de percutie si de reflexie
=regirgitarea aortica
înregistrarea anormală a pulsului la carotidă şi central la aortă
pulsul bisferiens se caracterizează prin 2 peak-uri sistolice ale pulsului aortic în timpul ejecţiei VS separate printr-un dip mezosistolic
cel de-al doilea peak poate creşte în amplitudine în HTA, rezistenţă vasculară sistemică crescută
traseul pulsului radial şi femural are un singur vârf ascuţit
ambele unde de percuţie şi de reflexie sunt accentuate
este dificil de a stabili cu certitudine prin simpla palpare dacă cele 2 peak-uri sunt în sistolă (puls bisferiens) sau primul în sistolă şi al doilea în diastolă (puls dicrotic)
Cauze:
insuficienta aortica semnificativa hemodinamic,
boala aortica (in care predomina insuficienta),
Mecanism:
volum/bataie VS mare, rapid ejectat asociat cu cresterea dp/dt VS si aortic.
Indicele gleznă-braț
Indicele presiune gleznă-braț
-trebuie sa fie maimare presiunea la mb inf
a înlocuit oscilometria
raportul TAs gleznă/braț
necesar – sfignomanometru și sondă Doppler continuu – semnal sonor
N – 0,9-1,3
sub aceste valori – afectarea circulației periferice
Clasificarea Leriche-Fontaine
Std I: asimptomatic
Std II: claudicaţia intermitentă
IIa >200m
IIb<200m
Std III: durere de repaus/nocturnă ce se calmează în poziţia şezândă, cu picioarele atârnate
Std IV: durere de repaus permanentă, asociată cu tulburări trofice (ulceraţia, gangrena)
arterita cu celule gigante Horton
arterita temporala
-afectare vasculara carotide
boala Takayusu
=boala fara puls
-afecteaza arterele mici si medii???
arge arteries. Takayasu’s arteritis is a form of vasculitis — inflammation of the blood vessels — that damages the large arteries, especially the aorta
Boala Buerger
=trombagenita obliteranta (non ATS)
=ischemia arterial periferica cronica de cauza inflamatorie => tromboflebita
=afecteaza membrelele
- da claudicatie intermitenta
- tromboflebita superficiala migratorie
boala Kawasaki
vasculit aartere mici la copii
+ adenopatii
arterioloscleroza Monckeberg
=depunere de Ca in medie
-apare in boli genetice - pseudoxantoma elasticum
factori pro ATS
- homocisteina
- inflamatie (fibrinogen, PCR)
claudicatie intermitenta
durere la efort a mb inferioare in caz de stenoza arteriala
=crampe
stenoza aorto-iliaca
- claudcatie intermitenta la nivelul feselor
- se asociaza cu impotenta sexuala
ocluzia arteriala acuta
- paloare
- cianoza
- merge pana la parestezii
