examen obiectiv cardiovascular Flashcards
(120 cards)
1
Q
ortopnee emcanism
A
insuficienta cardiaca ventriculara
in clinostatism ventricululi trebuie sa depunda mai mult efort pentru a pompa sange sper periferie entru ca nu mai este gravitatia care sa atraga sangele spre picioare
2
Q
ortopnee cand se intalneste
A
=oricand scadeDC?
insuf ventru stg? HTA staza pulmonara insuficienta aortica ischemie miocardica
3
Q
pozitia din isuficienta ventriculara dreapta
A
supota clinostatosmul pentru ca rezolva cianoza si edemele declive date de staza pulmonara (sangele ajunge greu in atriul drept pntru ca este tensune pre mare in arterele pulmonare data de vasocontrictie hipoxica
hipertensiune pulmonara (arterele pumnonare)- ventriculului drept ii e greu sa se contracte si sa pompeze sange spre plamani
4
Q
cor pulmonale
A
afecatre cardiaca dreapta de cauza pulmonara
5
Q
staza venoasa pulmonara
A
insuficienta ventriculara stanga
6
Q
pozitia de rugaciune mahomedana
explicatie?
A
pericardina lichidiana
ortopnee exagerata. se bazeaza cat de mult pe gravitatie pentru ca pompa sangele spre periferie
7
Q
Claudicaţia intermitentă este în primul rând produsă de
A
boala arterială periferică, numită şi boala vasculară periferică. În această afecţiune muşchii nu primesc suficient oxigen datorită opririi sau obstrucţiei circulaţiei sangvine arteriale. Ateroscleroza (rigidizarea arterelor) determină boală arterială periferică.
8
Q
bolnavii de opresc din merssi devin”privitori in vitrine”
A
claudicatia intermitenta
angina pectorala
9
Q
cardiomiopatii congenitale cianigene cu sunt
pozitie
A
squatting
pentru ca se creste intoarcerea venoasa iar sangele merge mai directionat spre aort afara sa mai scape prin orificiu daca e interventricular
10
Q
faciesul mitral
A
in stenoza mitrala - “frumusetea mitrala”
duoa ce se intraleaza cianoza “masca mitrala”
11
Q
faciesul SHattuck
A
in insuficienta tricuspidiana
icter cu cianoza
icter pentru ca apare hipertensiune in vena porta?
12
Q
faciesul hipotiroidian
A
ateroscelroza
pericardita
bradicrdie
13
Q
facies hipertiroidism
A
tahicardie
fibrilatie atriala
HTA
14
Q
faceies pletorica
A
cadiomiopatie dilatativa etanolica
HTA
15
Q
Sindromul Marfan
A
=deficit de fibrilina=> TGF-alfa nu mai e inhibat
=>deficit de t. elastic si fibros
-arahnodactilie, hipersttralitate
-subluxatie de cristalin
-anevrism de aorta
-prolaps de de valva mitrala
-insuficient aortica
fibrilina din tesuturile fibroase (ca tendoanele sau zonula ciliara care tine cristalinul) suprima TGF-alfa (transforming growth factor alfa)
16
Q
coarctatie de aorta
A
=ingustare aorta
in sdr turner si nanism
17
Q
sdr down
A
defect septal
18
Q
casexie in insuficienta cardiaac severa
A
prin anorexie data de malabsorbtie din causa HT portale
19
Q
cand se intalneste cianoza centrala
A
- in cardiomiopatiile congenitale cianogene si in
- in edem pulmonar (pentru ca creste presiunea in arterele pulmonare si implicit in circulatia venoasasistemica)
20
Q
cauze paloare
A
anemie
endocardita bacteriana
debit cardiac scazut
21
Q
icterul apar
A
HT portala cu staza hemoliza mecanica (valvulopatii calcificate, valve mecanice)
22
Q
bolta palatina ogivala
A
sdr marfan
23
Q
hipocratism digital
A
HTA esentiala
endocardita infectioasa
boli congenitale cianogene
24
Q
Nodul Osler
si
hemoragii in aschie pe unghii
A
endocardita infectioasa
25
pete Janeway
cu continut septic, aceiasi localizae cu noduli osler
26
disparitia cifozei "spate drept"
comprima inima
27
socul apexian localizare
spatiu V intercostal linie medioclaviculara
| la copii cu 1-2 spatii intercostale mai sus
28
retractia punctiforma a apexului
=semnul Skoda
| in pericadita constrictiva
29
deplasare laterala soc apexian
```
(cand nu mai e plaman sa il duca in centru)
pneumenctomii
ateectazii
pahipleurite
rezectie costala
```
30
deplasare in sus soc
copii dar si deplasare diafragm in sus in sarcina si meteorism
31
deplasare mediana soc apexian
pacienti slabi longikini
32
ce e socul apexian si cum se analizeaza
```
cea mai lateral impuls sistolic care poate fi simtitt palpator
i se descriu:
-localizare
-dimensiune
-deplasare
```
33
intensitatea socului apexian scade
cand e cev aintre cord si perete toracic: revarsat pericardic, masa musculara dezvoltata, obezitate
cand avem situatii de hipokinezie ventriculara
34
intensitatea socului apexian scade
stari hiperkinetice:
- dupa efort
- hipertiroidism
- febra
- anemia severa
35
spacificitate
sanatosi cu test negativ/ toti sanatosii
spacificitate mica => multi fals pozitivi
specificitate mare => putini fals pozitivi
36
sensibilitate
bolnavi cu test pozitiv/ toti bolnavii
sensibilitat mica => multi fals negativi (bolnavi nedectati)
sensibilitate mare => putini bolnavi nedectati
37
semn harzer
impuls dispre cranial spre caudal in zona epigastrica dat de hipertrofia VD
are specificitate mica => multi sanatosi care prezinta semnul
38
semnul harzer poate fi confundt cu
- pulsatiile aortei abdominale (care se simt dinspre posterior spre anterior)
- pulsatiile ficatului (in insufcienta tricuspidiana)
(pulsatii dinstpre cranial spre caudal date de dilatare sau hipertrofie VD)
39
palpare zgomote cardiace
- in stenoza mitrala: zgomotul I, clacmet de deschidere
- in HTA: zgomotul II, zgomote de galop
se palpeaza cel mai bine in apnee post expiratorie la 30 de grade
40
freamat
sufluri care se palpeaza
obs: se mai palpeaza si frecatura pericardica
41
focarele de auscultatie ale cordului
- mitral- V intercostal stang pe linie medioclaviculara
- tricupidian - V intercostal drept pe linie parasternala
- aortic- II intercostal pe linie parasternala drepata
- pulmonar- II intercostal stang pe linie parasternala
- Erb - spatiul III, IV intercostal stang pe linie parasternala (suflu in insuficienta aortica)
42
se asculta mai bine in decubit lateral stang!
- uruitura diastolica mitrala
| - zgomotele de galop
43
zgomotul I
=inchidere valve atrio-ventriculare, punere in tensiune muschi pilieri si cordaje tendinoase
=debutul sistolei
prima data se inchidde mitrala
mai jos, mai grav, mai lung, se aude cel mai bin ein focarul mitral
44
de ce se deschide prima data valva pulmonara daca intai s-a inchis valva mitrala
presiune din aorta este mare si mai greu de invins decat cea din artera pulmonara
45
zgomot I dedublat
- cand sangele atinge peretii vasului de sange
| - fiziologica- cand intensitatea inchiderii tricuspidei este mai mare (in inspir) ???
46
zgomot II
mai inalt, pocnit, mai scurt,
| se aude cel mai bine la baza inimiii
47
in timpul inspirului, presiune toracica..
scade
=> creste inoarcerea venoasa (trage sangele di restuk corpului?)
=> creste forta ce trebuie depusa de VD ca sa expulzeze sangele in artera pulmonara
creste presarcina!!
(pentru ca presiunea e mai scazuta si plamani sug sangele spre ei) = scade rezintenta la ejectie a VD = scade rezistenta varculara a arterelor pulmonare
48
dedublare fiziologica ZII
prin data se inchide valva aortica (pentru ca e mare presiunea retrograda din aorta) si apoi cea pulmonara, intre ele e timp mai lung in inspir (cand VD are o presarcina mai mare de lacrestetrea intoarcerii venoase iar presiunea retrograda din artera pulmonara nu e asa mare pentru ca plamanul suge sangele)
-in inspir, creste intorcerea venoasa deci creste presarcina in VD si zgomotul depinde mai puternic si apare mai tarziu, dupa inchiderea valvei aortice car ein mod normalse inchide prima
dedublarea este maxima la sfarsitul inspirulu isi minima sau inexistenta in expir
49
de ce se alungeste sistola ventriculului drept in inspir?
pentru c acreste intoarcerea venoasa si are mai mult sange de transportat si scade rezistent avasculara dijn patul pulmonar unde trebuie sa ajunga?
50
zgomot III
=galop ventricular = distensia brusca a ventriculilor in prima parte a diastolei cand primesc mult sange deodata
la tineri si copii
51
zgomot IV
= due to stiffnes of the left ventricle
la batrani si atelti
patologic
52
cresterea intensitatii zgomotelor
perete subtire
efort sarcina
hiperkinetism (febra, sarcina)
53
scadere intensitate sunete
```
obezitate
hipokinetism (hipotiroidie)
pericardide lichidiene
emfizem pulmonar
miocardite
cardiopatita dilatativa
```
se
54
crestere Z1
stenoza mitarala
stenoza tricuspidiana
boala eibstein (valva tricuspida se insera mai jos in atriu drept)
bloc AV grad 1 (pentru ca ventriculii au timp sa se umple mai mult si atunci imping mai cu putere valvele
55
crestere intermitenta Z1
-FiA
-pacemaker
-BAV grad III zgomot de tun
-
56
scadere izolata Z1
- insuficienta mitrala
- endocardita bacteriana - se depun chestii pe valva si nu se mai aude
- extrasistole ventriculare
- insuficienta mitrala
57
variatie Z1
- inechidistant, inechipotent - fibrilatie atriala
| - echidistant, inechipotent - insuficienta cardiaca - regullate dar de amplitudini diferite
58
crestere izolata Z2 aortic
HTA
stenoza aortica
dilarare portiune ascendenta aorta
59
crestere izolat Z2 pulmonar
HT pulmonara
defect septal interatrial ? (intai secontracta VS si trimite mai mult sg in VD?)
dilatare artera pulmonara
60
scadere izolat Z2
valve calcificate, imobile, rigide
61
dedublare Z1
inchidere M mult mai devreme decat P
BRD
extrasistole ventriculare cu originea in VS (VS ajunge sa se depolarizeze mult mai devreme de la etrasistola iar VD se depolarizeaza normal la timpul lui)
trombembolism pulmonar??
62
dedublare Z2 (fiziologi cla tineri)
-larga varibila - VD are mai mult de impins
BRD
extrasistole ventriculare
HTP,
stenoza pulmonara (creste forta necesara expulziei si dureaza mai mult sa se inchida P)
-fixa
defect de sept atrial?
-paradoxal (P inainte de A) - VS are mai mult de impins
stenoza aortica (mai greu de expulzar sg, dureza mai mult)
BRS
pacemaker ventricular
63
zgomote de proteza
inalt, ascutit, intensitate mare
daca dispare, nu e ok, inseamna tromboza sau vegetatii pe valve
64
Z3= galop protodiastolic
=mitral:
- insuficient amitrala - se regurgiteaza in atriu si la urm bataie se pompeaza vol mai mare
- cardiomiopatie dilatativa
- insuf card
=VD
- insuf tricuspidiana
- embolie pulmonara masina
cand creste presiunea in atrii si expulzeaza mai. ult mai brusc
65
zgomot IV = galop prediastolic
=sistola atriala de la sfarsitul diastolei ventriculare
complianta scazuta
- hipertrofie
- infiltrare amiloida
- fibroza
= dat de cresterea fluxului transmurat in atrii
lipseste in fibrlitati aatriala
galop de sumatie
66
clacmetul de deschidere al mitralei
in stanoza mitrala
valva este fibrozata, dar supla
deschiderea completa este oprita de fuziunea comisurillor
foarte aproppe de Z2
67
clacmetul pericardic
in pericardit aconstrictiva cand ventriculii se opresc brusc din umplere
se aude intens, pocnit, pe toata suprafata cordului
68
click-ul mezotelesistolic
in prolapsul de valva mitrala cand ce a ramas din aparatul de sutinere al valvei este intins la maxim inspre atriu in timpul sistolei
=dat de valve mari da rsi mai laxe care se inchid trecadn de inelul valvei,
-ele pot sau nu sa fie inchise etans, daca nu sunt=> insuficienta mitrala => se ausculta click mezotelesistolic - suflu diastolic de regurgitare
69
prolaps de valva mitrala
click mezosistolic -> suflu mezotelesistolic
70
click-ul de ejectie aortic
foarte apropae de Z1
dat de deschiderea brusca a aortei care poat efi scerozata
se intalneste in stenoza de aorta cu valve suple
anevrism de aorta ascendenta
71
frecatura pericardica
ca mersul dezapada
| calare peste zgomotele cardiace pe car enu le atenueaza
72
sufluri organice
```
anomalii valvulare (stenoza, prolaps)
anomalii congenitale (defect de sept, persistent ade canal arterial, Fallot)
ruptura de sept
```
73
sufluri organofunctionale
modificarea geometriei inimii (de exemplu hipertrofie de VS) care da disfunctie valvulaa (dilatatrea inelului mitral cu insuficienta aortica)
74
sufluri functionale
patologii extracardiace care determina hiperdinaminsm (anemie, sarcina, febra)
75
sufluri anorganice (inocente)
```
la baza
e fugace
nu iradiaza
se schimba cu pozitia corpului
(la tineri cu perete toracic subtire)
```
76
suflu de stenoza aortica
-in focarul aortic cu iradiere pe carotide (pe parcursul aortei) sau si in apex (iradiere in esarfa)
-crescendo descrescendo ca toate suflurile ejectionale
-click de ejectie
apare dupa un scurt timp dupa Z1 (ce corespunde sistolei izovolumetrice)
are aspect rombic caracteristi csuflurilot d ejecte si se termina inainte de Z2
77
stenoze aortice sub si supravalvulare particularitati fata de suflu de stenoza aortica valvulara
date de obstructii partiale ale aortei cauzate de hipertrofii ale septului interventriculari sau fibroze ale inelului aortic
- nu apar click-uri de ejectie (care era dat de distensi abrusca a peretilor aortei)
- se auscult amai bine inspatiu II, IV intercostal stang
78
cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
=stenoza aortica subvalvulara
79
suflue de scelroza aortica
-poate fi dat de o placa de ateron
des intalnit
-nu iradiaza pe carotide dar poate iradia pe varf
80
suflu din anevrismul de aorta
cum valva aortica separa 2 cavitati dlatate, se creaza turbulene
nu iradiaza
81
suflu de stenoza pulmonara
-mai intens la sfatsitul sistolei (spre deosebire de cel aortic)
nu iradiaza
82
suflu ejectional din "spate dreot"
disparitia cifozei scade diametrul anteroposterior si comprima
apare un suflu de poate fi confundat cu cel din stenoza pulmonara organica valvulara
83
cauze de regurgitare, incompetenta sau insuficient amitrala
- restrictia miscarilot (cardiomiopatie ischemica, valvulopatie postreumatismala)
- mobilitat eprea mare in boli degenerative care distrug aparatul de sustinere (boaladegenerativa, endocardita bacterina, post traumatic, prolaps)
- valva cu rupturi sau gauri (endocardita bacteriana)
- dilatar ede inel mitral in cardiomiopatii
84
suflu de insuficienta mitrala
cu cat e mai mult, cu atat e mai mare insuficient amitrala
cerste sansa sa se auda Z3 patologic
- poate fi holosistolic sau descrescendo
- ! iradiaza in axila
85
suflu de insuficienta tricuspidiana
holosistolic
nu iradiaza
86
semn Riveli Carvalo
crest esuflul insufcientei tricuspidiene in inspir pentru ca crest eintoarcerea venoasa in AD si crste fluxul transtricuspidian
87
cauza de insuficenta tricuspidiana
```
HTP
boala Eibstein (valva inserata prea jos in AD)
endocardita bacteriana a valvei tricuspide
```
88
sunt defect de sept interventricular
```
=> sunt stanga dreapta
-maxim in spatiu IV intercostal parasternal stang
-iradiaz ain spite de roata
nu e proportional cu defectul
intre Z1 su Z2
```
89
sufluri sistolice extracardiace
in sarcina de la crestere vascularizatie glanda mamara
90
cauze stenoza mitrala
postreumatismal
congenitak - valva in parasuta
calcificari inel mitral
91
valve stenozare
mai mult la varf decat la baza
92
gradient de presiune AS, VS
- varf protodiastolic cand atriul se umple cu sange
| - varful sistolei atriale
93
suflu de stenoza mitrala= uruitura diastolica
- tonalitate joasa
nu iradiaza
decubit lateral
sfarsit expir
94
factori car einfleunteaza intensitatea suflului
- scade la frecvent ecardiace mari, insuficiente cardiaca cu DC scazut
- poate deveni mut in cazul in care debitul dintre camere (flux transmitral ) scade foarte mult
- severitatea stenozei se asociaza mai degraba cu durata suflului, nu cuu intensitatea
95
rrrruf-tum-ta-ta
rrr= uruitura diastolica
uf=distensi maxima a ventriculilor
tum=Z1 intarit
ta-ta= Z2 si clacmet de deschidere al mitralei
96
suflu Austin Flint
astea sunt toate sufluri diastolice?
=jet VS-AS ?
atunci cand insuficienta aortica este atat de mare incat jetul de regurgitare apropae inchide mitrala acre doar ce s-a deschis
-intensitat emica
-fara click de deschidere al mitralei
-fara Z1 intarit
(pentru ca nu e dat de o stenoza mitrala, problema e la aorta)
97
uruitura tricuspidiana
-in focar erb sau tricuspidian
-intensificat la manevra Rivaldo
=rar singur pt ca insoteste insuf mitral
98
suflu carey Coombs
in timpul carditei reumatismale acute
| =inflamatia valvelor
99
suflu insuficienta aortica
descrescator (pentru ca pe masura ce se umple VS scade gradientul de presiune)
imediat dup Ai din Z2
-d.p. cu intensitatea
100
unde se asculta cel mai bine suflu aortic
- focar erb
| - focar aortic mi ales daca exista dilatare de aorta ascententa cu e in aterosceloza
101
tablou acustic insuf aortica
- suflu diastolic foarte scazut pentru ca abia se umple VS
- greu de diferentia sistola de siatola pentru ca diastola se scurteaza de la tahicardie si sistola se lungeste pentru ca are de facut multa munca
- VS trebuie sa expulzeze si volumul regurgitat
- zgomot similar Z3de la umplerea rapid VS
102
suflu insuficienta pulmonara
cauzat de HTA pulmonara, dilatare de artere pulmonare idiopatic sau chirugical
103
suflu Grahan Steel
suflu din isuficienta pulmonata din HTP
104
sufluri continue
-persistenta canalarterial
-coarctatie de aorta
-fistule arteriovenoase intre coronre si artera pulmonara
-
105
lift parasternal stang
-hipertrofie ventriculara dreapta
106
miscare de reptatie parasternala stanga V intercostal
anevrisme de ventricul stang
| cardiomiopatii obstructive
107
semnul harzer
se palpeaza
| -hipertrofie ventriculara dreapta
108
tipuri de sufluri in functie de timp ciclu cardiac
-mezosistolic - stenoa aortica sau pulmonara?
-holosistolic - in banda- aceiasi intensitate - insuficienta mitrala
-telesistolic - crescendo pana la ZII pe care il inglobeaza - prolaps de valva mitrala
-
-protodiastolic - insuficienta aortica si pulmonara
-mezodiastolic - stenoza mitrala
109
prolaps de valva mitrala
- click mezosistolic
| - suflu telesistolic
110
click de ejectie
doar stenoze valvulare??
111
iradiazain axila
suflu de insuf mitrala
112
diferentiere suflu de insuficienta mitrala vs tricuspidiana
- cel tricuspidian nu iradiaza, cel mitral in axila si apex
- cel tricuspidian se intensifica in inspir (semnRivero Carvallo)
-cause de insuf tricus Ebsetein si HTp
113
suflu din defect septal ventricular
VS are presiune mai mare decat VD desi sg merge stanga dreapta
- suflu iradiat "in spite de roata"
- intensitatea nu se coreleaza cu marimea defectului
114
spre deosebide de cele sistolice, suflurile diastolice sunt mereu organice
sunt mereu organice
115
atenoza mitrala e cel mai des cauzata de
-cardita post reumatismala => comisuri sudate care previn deschiderea completa
116
uruitura diastolica
=2 varfuri
- protodiastolic - presiune mare atriu
- varful sistolei atriale - lipseste in fibrilatia atriala
-cu cat stenoza e mai stransa cu atat e nevoie d emai mult timp de umplere => durata mare suflu => durata se coreleaza cu graviditatea, nu intensitatea
117
de ce ar putea fi scazut ZI in suflu insuficientei aortice acute
-diferenta mica de presiune intre VS si AS pentru ca raane volum mare in VS?
118
ZI nu creste in
insificienta aortica!!!
119
suflu de insuficienta pulmonara secunda HTp
suflu Graham Steel
120
sufluri continue
- persistenta de canal arterial
- coarctatie deaorta
- fistule arterio venoase intrcoronare si artera pulmonara
