Arsurile Flashcards

1
Q

2Tratamentul arsurilor de grad I

A

chiar si cele extensive necesita trat doar suportiv cu analgezice orale, hidratare orala adecvata si topici calmanti-sulfat de neomicina-prev infe

Vindecare in cateva zile cu exfolierea teg lezat, fara cicatrici

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Arsurile de grad II

A

-cele de profunzime partial superficiala-piele eritematoasa, flictene destinse f din epiderm cu conti lichi proteic extravazat
dermul subiacent e umed, se albeste la persi dir si e foarte dureros
detasarea escarei in 10-14 zile+muguri epiteliali sub

-cele de profu partial profunde-necroza de coagulare a dermului superfi-textura uscata si ingrosata, eritemul lipseste-coloratie variata in gene alb-cerata, durerea e variabila
se pot vindeca inca spontan, deficitar cu t cicatriceal=> excizie t ars urmata de grefa
in primele 24-48 de ore sunt acoperite de escara(t mort, ser coagulat si resturi celulare)

-cele de profunzime nedeterminata-pot fi tratate conservator 10-14 zile, plagile ramase nevindecate vor fi grefate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Arsurile de grad III

A

-acoperite de escara (coagulum) avasculara, uscata si nedureroasa-supraf palgi de orice culoare de lab ceros(cele chimice) la negru carbonizat(prin flacara)/visiniu(lichide fierbinti)-suprafata e uscata si nu se albesc la digitopresiune si retactie stransa

-cele mici se pot vindeca prin contractie, insa cele mai extinse necesita obligatoriu grefare

-arsurile de grad 4 sunt cele care se extind in profunzime pana la os

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Tratamentul leziunilor inhalatorii

A

-suportiv: intubarea endotraheala, suport ventilator cu presiune expiratorie pozitiva pt combaterea colapsului cailor aeriene

-intox cu CO:ventilatie cu O2 100%/ terapia cu oxigen hiperbar( O2 la o presi de 3 atm produce o PaO2 de 1.500 mmHg-> se redu T1/2 a COHb de la 80 min la 20 min)
+resusci volemica

-lez cai aeriene sup:tumef apare progresiv in primele 24 h, iar edemul facial/de cai aeriene se instal rapid-intub precoce orotraheala

-lez cai aeriene inf:-intox cu cianura( din arderea plasticului) hidroxicobalamina(coloreaza urina in violet inchis_
dupa 24-48h putem incepe sa avem semne de pneumonie
bronhoscopia flexibila importanta in eval ini a paci prinsi in sp inchise

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Cum se pot manifesta leziunile inhalatorii la pacientul ars

A

-intoxicatie cu monoxid de carbon
-leziuni ale cailor aeriene superioare(flama electrica/explozii-prin caldura)
-leziuni ale cailor aeriene inferioare(inhal fum: CO,formaldehida, acid formic, cianura,acid clorhidric)
marca intox cu cianura(arderea plasticului): acidoza metabolica care nu rasp la resuscitarea lichidiana

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Semne si simptome la dif concentratii de carboxi hemoglobina

A

0-10% fara simpt
10-20% presi la niv fruntii, cefalee moderata, dil vase cuta
20-30% cefalee pulsatila la tample
30-40% cefalee severa, slabiciunea, ameteala, tulb vedere, greata, varsa si colaps
40-50% +sincopa FC si FR accelerate
50-60% sincopa, tahicardie, tahipnee, coma, convulsii intermitente, espi Cheyne-Stokes
60-70% coma, convulsii interm, depresia fct respi si cardiaca, posibil deces
70-80% bradicarde, respi rare, deces in ore
80-90% deces intr-o ora
90-100% deces in minute

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Moduri de documentare al extensiei arsurilor

A

-regula lui 9
-cu ajutorul palmei pacientului=1%
-diagrama lui Lund si Browder

doar arsurile de grosime partiala si totala trebuie incluse

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Criteriile de transfer catre centrul de arsuri

A
  1. arsura de profunzime partiala cu >10% SCT
  2. arsurile ce implica fata, mainile, picioarele, organele genitale, perineul sau articulatile majore
  3. arsurile de gradul 3 la orice grupa de varsta
  4. arsurile electrice, incluzandu-le pe cele cauzate de fulger
  5. arsurile chimice
  6. leziunile inhalatorii
  7. arsurile la pacienti cu afectiuni medicale preexistente ce pot complica managementul arsurii, prelung recup/afec mortalitate
  8. arsuri+trauma la care arsurile au riscul cel mai mare
  9. arsuri la copii din spitalele fara personal calif
  10. arsuri lla cei ce vor necesita interventii speciale de reintegrare sociala, emotionala si de reabilitare
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Perioada de resuscitare din tratamentul arsurilor

A

-primele 24-48h de la producerea leziunii
la >15-20% SCT apare socul post-combustional
cei cu >10-15% SCT necesita resuscitare lichidiana formala

edemaul apare in primele 24h post-arsura, fiind cel mai pronuntat in primele 8h, asadar jumatate din canti totala de fluide e admin in acc perioada

mentinerea unui debit urinar adecvat >30ml/ora la adulti; 1-1,5 ml/kkg/ora la copii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Principiile resusicitarii lichidiene in arsuri: formula Consensus

A

PRINCIPII
A. resuscitarea trb sa consiste in primul rand din solutii cristaloide izotone
B. perme capilarelor pt proteine face ca sol coloide sa nu fie folo ini
C. necesarul resusci e proportional cu mariomea arsurii si greutatea corporala
D. formarea edemului in primele 24h, cu cel mai rapid in primele 8h in care admin jumate din vol calculat
E. formulele indica doar de unde trb inceputa resuscitarea care trb ulterior ghidata in fct de rasp pacientului:diureza, semne vitale, status mental

FORMULA CONSENSUS
A. formula 2-4 mL Ringer lactatgreutatea corporala%SCT arsa= totalul fluidelor in primele 24 h
B. in primele 8h jumate din canti
C. pentru ce-a de-a doua si a treia tura de 8 ore se admin 1/4 din canti calculata

Se incepe de la cea mai mica apoi se creste cu 10-20% spre maxim daca diureza e inadecvata
dupa ce obtinem resuscitarea adecvata scadem cu 10-15% /h cu monit atenta a debitului urinar, si a semnelor vitale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Suportul respirator al pacientilor cu arsuri

A

Suportul ventilator si monitorizarea atenta a presiunii arteriale sistemice, a acidului lactic si a debitului urinar trebuie folosite pentru titrarea cantitatii de lichide primite de pacient.
SDRA-Rx “geam mat”+manif clinice de agravare a IR-> suport ventilator agresiv PEEP+volume curente mici/ ventiolatia cu eliberarea cailor respi si controlul volumului in functie de presiune-reduc barotrauma

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Tehnicile de excizie precoce a pielii arse

A

-excizia fasciala-indepartarea cu bisturiul/electrocauterul pana la fascia subiacenta-este mutilanta si produce rigidizarea articulatiilor si pierderea mobilitatii

-excizia tangentiala-cu un dermatom sunt excizate str secventiale de tegument pana in tesut sanatos-sgn semnificativa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Tipurile de grefe de piele

A

-grefele de piele toata grosimea-excizia eliptica a pielii de la nivel inghinal sau de la nivelul flancurilor abdominale (zonele donatoare inchise primar prin sutura)

-grefele de piele de grosime partiala-recolt teg cu dermatomul 0,1 mm-0,38 mm grosime (zona donatoare se vindeca spontan in 7-14 zile)

-pielea poate fi expandata prin perforare sau taiere multipla si formare de mici fante

-allogrefa de la cadavru
-pielea de porc inghetata si uscata
-mb amniotica umana
-materiale sintetice
-derm artificial-necesita inca acop cu autogrefe- si utilizarea culturilor de cel epiteliale proprii ale pacientului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Care este cea mai eficienta tehnica in lupta cu infectiile din arsuri?

A

excizia precoce si aplicarea de grefe de piele+ingrijirea meticuloasa a plagii cu debridarea ei
inlocuirea la cateva ore a ag topici antimicrobieni si debridarea regulata de cel putin 2 ori/ zi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Complicatiile infectioase care pot aparea la arsi

A

-pneumonia
-infectiile de plaga
-ITU
-sepsis
-tromboflebita septica a venelor perif/centrale cateterizate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Suportul nutritional la arsi

A

metabolismul creste de doua ori normalul pt perioade prelungite cu o crestere coresp a excretiei de azot
->suport nutritional agresiv -hranire enterala cu lichide bogate in proteine 1,5-2 g proten/kg grutate corporala zilnic

-masurarea necesarului de energie prin calorimetrie indirecta si a utilizarii proten prin det balantei azotate cel putin saptamanal

17
Q

Faza de reabilitare la pacientii arsi

A

tesutul cicatriceal ramane inflamat si continua sa se remodeleze timp de cel putin un an dupa producerea leziunii
-mobilizare, streching, imbracaminte compresiva pt impiedi cicatricilor hipertrofe
-pt contracturile deosebit de dificile-chiru reconstructiva-dupa ce cicatricile se maturizeaza

18
Q

Tipurile de arsuri chimice

A

-prin subst alcaline se combi cu proteinele tisulare->proteinati alcalini care contin ioni de hidroxid, acesti ioni induc reactii chimice suplimentare, patrunzand mai profund in tesut

-acizii-degradarea proteinelor prin hidroliza->escare mai putin profunde
+lez termice prin produ de caldura la contactul cu pielea

-compusii organici(petroliere, fenolii) dizolva mb celulare

!toate-risc abs si toxicitate sistemica

19
Q

Clasificarea leziunilor electrice

A

-de joasa tensiune <1000V- limitate la zona din jurul plagii, doar mici arsuri cutanate

-de inalta tensiune >1000V afectarea pielii poate fi limitata, insa pot exista daune asociate mai extinse ale t moi subiacente
t adiacente oaselor, in special dintre doua oase sufera leziuni mai severe decat tesutul superfi

20
Q

Complicatiile leziunilor cauzate de fulger

A

-explozia asociata->traume/ruptura timpanului
-complicatii tardive: cataracta, neuropatia periferica

la toate victimele cu lez de inalta tensi-aritmii ventriculare si stop cardiac (monitorizare prin telemetrie timp de 24h)

21
Q

Lista analgezicelor si sedativelor utilizate in mod frecvent in tratamentul arsurilor la adulti

A

OPIOIDE-cele mai folosite
Sulfat de morfina-0,03-0,1 mg/kg iv
Fentanil 50-100 micrograme iv/ 0,5-1 microgram/kg iv
Hidromorfona 1-2mg iv 0,02 mg/kg iv

in faza de rabilitare si ambulator se folosesc mai mult
Oxicodona 5-10 mg po la 4-6 ore
Hidrocodona 5-10 mg la 4-6 ore

BENZODIAZEPINE-sedare si dimi anxietate
Midazolam 0,03-0,1 mg/kg iv
Lorazepam 1-4 mg iv 0,04-0,08 mg/kg iv
Diazepam 2-10 mg iv 0,04-0,3 mg/kg iv

ALTI AGENTI
Propofol 0,5-1 mg/kg iv-sedare pe term scurt -necesar suportul cailor respi
Ketamina 0,5-1 mg/kg iv sau im RA: delir si cosmaruri
Dexmedetomidina 0,3-0,7 microg/kg/ora iv-sedare pe term scurt/lung a paci ventilati
Clonidina 0,1-0,3 mg la 6-12h po/ plasture- nu ca agent unic

22
Q

Cat timp poate persista pruritul dupa arsura?

A

pana la 12 luni

23
Q

Ce alte afectiuni mai sunt tratate in unitatile de arsi?

A

tulburarile exfoliative si infectiile necrozant ale tesuturilor moi

24
Q

Cum sunt definite necroliza epidermica toxica si sdr Stevens-Jhonson

A

NET e definit ca >30% descuamare SC, in timp cei cu SSJ au <10%, intre 10-30% au o suprapunere SSJ/NET

reactii mediate celular care duc la distu cel epiteliale bazale de catre cel CD8+ si de macrofaGELE DIN DERMUL SUPERFI

-IN GENERAL provocate de dilantina si ab de tip sulfonamide (40%), dar si de AINS, alte ab, ICRS si boli virale

25
Q

Grupurile de pacienti cu risc inalt pt a dezvolta NET/SSJ

A

cei cu crize epileptice
cancer metastatic(in speci cerebrale)
ITU
transpl alogene de mdv osoasa
infe HIV

26
Q

Semnul Nikolsky

A

osepararea epidermului superficial la presiune digitala moderata

27
Q

Sechelele pe termen lung ale NET

A

pigmentare anormala, pierderea placilor unghiale, fimoza la barbati, sinechii vaginale la femei, disfagie, cicatrizare conjunctivala, lezarea canalului lacrimal cu scaderea secretiei lacrimale, ectopion si simblefaron (ader pleoapei de globul ocular)

28
Q

Se pot adanci pe parcurs arsurile?

A

da, in primele zile se pot adanci din cauza infectiei sau deshidratarii

29
Q

Factori asociati cu riscul de mortalitate in NET

A

vasta peste 40, prez malignitatii, descuamare epidermala >10% SCT, cresterea retentiei azotate si a glucozei serice, acidoza (bicarb seric <20 mEq/L) si ritm cardiac >120 bpm

mortalitate de 20-75%, iar tratat in centru de arsi 32%