SEMIO inima part 1 Flashcards
(34 cards)
Factori de risc cardiovascular
- Factori de risc ce nu pot fi influențați
- Vârsta
- risc crescut peste 45 ani la bărbați
- risc crescut peste 55 ani la femei
- Peste 83% din persoanele care decedează din boli
cardiovasculare au peste 65 ani. - Sexul
- bărbații prezintă un risc cardiovascular mai mare decât
femeile. - riscul cardiovascular pentru femei crește după
menopauză, dar nu egalează riscul cardio-vascular la
bărbați - Ereditatea
- copii cu părinți cu boli cardiovasculare au risc crescut
pentru a dezvolta această patologie - Afro-americanii sunt mai afectați de hipertensiune
arterială decât europenii - Factori de risc ce pot fi influențați
- Hipertensiune arterială
- Valori crescute ale tensiunii arteriale necontrolate terapeutic
perioadă îndelungată - Hipertensiunea arterială malignă
- Hiperlipidemie
- Colesterol≥180mg/dl
- LDLcolesterol ≥100mg/dl
- Trigliceride ≥ 150mg/dl
- Diabet zaharat
- Diabetul zaharat necontrolat terapeutic crește riscul de
bolicardiovasculare - Chiar în cazul diabetului controlat crește riscul apariției bolilor
cardiovasculare – 2/3 din pacienții diabetici decedează în urma unor boli cardiace
*Fumat
*fumătorii au risc de 2-4x mai mare decât nefumătorii pentru a dezvolta boală cardiovascilară
*fumatul pasiv crește riscul bolilor ischemice
*Obezitate
*Obezitatea abdominală (≥94cm) predispune la apariția bolilor cardiovasculare
*Sedentarism
*Activitatea fizică regulată și susținută – cel puțin 30 minute/zi scad riscul de boală cardiovasculară
*Factori noi de risc: fibrinogen, CRP, homocisteina, apolipoproteina B, stress, depresie
*utilitatea clinică în studiu
*Factori de protecție
*HDL colesterol *≥40mg/dl la bărbați *≥45mg/dl la femei
*Activitate fizică
*Cel puțin 30 minute de activitate fizică zilnic
*Estrogeni
*Femeile prezintă protecție față de bolile cardiovasculare comparativ cu bărbații
*Femeile la menopauză prezintă un risc 2x mai mare de boli cardiovasculare față de femeile de vârstă fertilă
Electrocardiograma
Reflectă activitatea electrică a inimii printr succesiune de unde și segmente;
ECG
standard în 12 derivații: trei derivații standard (DI, DII, DIII), trei augmentate
și șase derivații precordiale
monitorizare ambulatorie; de efort;
Factori de eroare:
legați de pacient:
Tremor
Mișcări respiratorii Obezitate
Boli pulmonare cronice
legați de operator:
Plasare incorectă a electrozilor Pregătire insuficientă a tegumentului Dextrocardie
Radiografia cardiopulmonară plus ecografia
Oferă informații despre:
Mărirea de volum a atriului stâng
Mărirea de volum a atriului drept Modificări de volum ale ventriculului drept
Modificări de volum ale ventriculului stâng
Modificări ale aortei toracice
Modificări ale trunchiului arterei pulmonare, circulației pulmonare și ale stazei venoase pulmonare.
Ecocardiografia
Tehnică imagistică
neinvazivă, neiradiantă;
Acuratețea informațiilor despre structura și funcția inimii;
Larg disponibilă (la patul bolnavului, Lipsită de riscuri;
Actualmente cea mai folosită cardiologie;
Ecografie bidimensională (2D) sau tridimensională (3D);
Ecografie Doppler sau transesofagiană
Alte investigații utile
a Investigații imagistice nucleare
1 Scintigrama miocardică de perfuzie 2Ventriculografie
3Tomografie cu emisie de pozitroni
b CT cardiac
c RMN cardiac
d Cateterism cardiac
e Coronarografie CT)
DECI LA EXAMINAREA APARTULUI CARDIOVASCULAR
-facem anamneza, efectuam examenul fizic, cerem un EKG, examen radiologic si deja alte teste
DUREREA TORACICA
- Durerea coronariană
- Durerea pericardică
- Junghiul atrial
- Durerea din bolile aortei
- Durerea din hipertensiunea arterială pulmonară
Anamneza
1. Unde este localizată durerea?
2. Unde iradiază (“merge”) durerea?
3. De cât timp durează?
4. Când a început durerea?
5. Cum ați descrie durerea – arsură, presiune, constricție, junghi, zdrobire, înțepătură, surdă, ascuțită?
6. Cât de des apare durerea?
7. În ce condiții apare durerea – stress, după masă, la efort, în repaus?
8. Se asociază alte simptome cu durerea cardiacă – palpitații, greață, tuse, febră?
Durere coraniana
Mecanism de producere – ischemia miocardic hipoxie) – datorat
oxigen (prin placa de aterom la nivelul coronarelor, spasmul coronarian sau diverse vasculite), fie unui necesar de oxigen mult crescut al muschiului cardiac în hipertrofiei ventriculara de diverse cazuri = Angina pectorala stabila sau instabila sau chiar IM acut
CAUZE - anemia, stenoza, ruptura de placa aterosclerotica = cresterea necesarului de O2 cu dezechilibru oferta si necesar care duce la ischemia si apoi necroza
Caracterul durerii
- Localizare
1 tipica - reg precordiala (toata palma in reg sternala)
2 atipica - epigastru, mandibula, ceafa, hemitorace drept - Iradierea
1 tipica - in umar si membru superior stang pe marginea cubitala pana in ultimele 2 degete
2 atipica - ambele membre, gatul, reg mandibulra, port post a toracelui, dureri amputate (durere prezenta numai in sediile de iradiere)
3 Intensitate = variabila, absenta (DZ), intensa (IM)
4 Durata
15 min angina stabila
30 min angor instabil
peste 30 infarct miocardic
5 Frecventa - rar stabil
des instabil
6 Cond de aparitie
-efort IMA sau de efort
-repaus sau in timpul noptii
-alti factori de stres, expunere la frig, fumat
7 Conditii de disparitie
-repaos sau niroglicerina - stabil
-cedeaza greu la ingestia de nitroglicerina - instabil
- nu cedeaza nici la repaus, nici la nitroglicerina - IMA
8 Alte simptome
anxietate, dispnee, transpiratii, ameteli
Durerea pericardică
Mecanism de producere
: produsă de distensia pericardului (pericardită lichidiană, tamponadă cardiaca sau iritatia directa
fibrelor dureroase pericardice (uneori asociate cu pleuritele diafragmatice sau mediastinale)
Localizare retrosternal si precordial stang
1 Iradiere tipic in sus –
fose supraclaviculare, umeri, marginea libera a trapezului, brate
2 Caracter - arsura, presiune difuza, surda (mai intensa, ascutita in formele de pericardita uscata)
3 Intensitate -simpla jena =pericardita lichidiana usoara-medie
-mare = in formele de pericardita uscata, cant mare de lichid
4 Durata - durere permanenta- ore - zile in functie de acumularea lichidului pericardic
5 Cond de aparitie
-acc in hiperpnee, tuse, deglutitie, miscari ale toracelui
-diminuata la aplecarea corpului inainte si la trat cu antiinflamatoare nesteroidiene si steroide
Junghi atrial
Mec de producere = stenoza mitrala (ingustarea orificiului mitral) - hipertrofie AS
Localizare interscaulovertebral stang
Caracter = intensitate scazuta, provocata de efort, percutia interscapulovertebrala
Durata cedeaza la instalarea insuficientei cardiace
Durere din bolile aortei
-aortite (infamata aortei) = durere cand este interesata adventicea
-anevrism aortic
-disectia de aorta
Caracter
-aortite ca o arsura retrosternala
-qnevrism durere intensa precordiala in spate sau in abdomen
-disectia de Ao durere cu caracter brutal, localizare si distributie in functie de lez NECESITA DG DIFERENTIAL FATA DE IM ACUT
DURERE DE HTA PULMONAR
1 Din disectia trunchiului a pulmonare si ram mari = localizt mediotoracic cu intensitate extrema si uneori socanta
2 Din HTAP primara sau secundara = e asemanatoare cu angina si e legata de efort ( distensia arterelor pl si sau ischemia ventriculului drept pe seama cresterii endocavitare)
Dispneea
Anamneza pacientului cu
dispnee cardiacă
1. De cât timp a apărut respirația grea? 2. Respirația grea apare dintr-o dată sau progresiv?
3. Vă treziți vreodată noaptea cu senzație de sufocare?
4. Pe câte perne dormiți noaptea?
5. Ce distanță puteți merge înainte să înceapă dispneea?
6. Ați observat umflarea picioarelor asociată cu dispneea?
7. Aveți durere în piept asociată cu dispneea?
Dispneea cardiacă = tahipnee
Cauze
1 staza pl, prin insuficienta respiratorie = insuf ventriculara stanga si stenoza mitrala
2 staza pulmonara la efort = dispnee de efort
3 edem interstitial + stenoza bronsica = astm cardiac
4 edem alveolar = edem pl acut
DISPNEE CARD CRONICA
- de efort - la efort mare, af ale ap respirator, anemii, nevrotici
+tahipnee, tuse seaca, hemoptizii, spute rozacee
-se amelioreaza la incetarea efortului, auzim raluri sebcrepitante bazale le efort prin staza pl
DISPNEE DE REPAUS
1 Ortopnee- in clinostatism
-examen fizic = dispnee inspiratorie, dureri precordiale cu caracter anginos, polipnee, cianoza, hipersudoratie
-durata = cateva minute, se amelioreaza la ridicare
2 Dispnee paroxistica
A Edem pls acut cardiogen = aparitia unui transudat abundent in caile resp si in alveole pl care inunda alveolele si caile resp cu senzatia de asfixie
Apare in IMA stenoza valvulare mitrale, insuf ventriculara stanga, HTA
TABLOU CLINIC
- DISPNEE paroxistica cu debut nocturn cu ortopnee de tip inspirator si tahipnee cu zgomot bolborosit
-tusea seaca apoi cu expectoratii spumoasam rozata, fluida, abundenta
-stimulare simpatica cu anxietate, transpiratii, aritmii, vasoconstructie
-cianoza intensa
-matitate bazala si raluri crepitane si subcrepitante care urca progresiv spre varfurile pl , raluri bronsice romflante si sibilante
-examen cord= semne IVS (cor mare si galop VS) si semne cardiopatiei (HTA si tulb de ritm)
B ASTM CARDIAC
- dispnee paroxistica nocturna care asociaza o dispnee insoiratorie
=staza pl la care se asociaza ingustarea lumenului bronsiolelor mici prin edem si brnhospasm
Tipuri particulare de dispnee
1 de decubit
2 vesperala
3 RESP periodica Cheyne-Stockes
1 apare culcat la pac cu IVS
- staza pl
-pres venoasa intrapl crescuta
-intoarcere venoasa crescuta
-AD se destinde si determina hiperventilatie
3 cea periodica - alternante de apnee si resp accelerata - frecvent nocturn, in cursul zilei determina intreruperea vorbirii
ICC creste timpul de circulatie a sg pl-creier initial apneee apoi creste conc CO2 = hiperpnee
=IVS, IR, hipertensiune intercraniana, hemoragii, tumori cerebrale, meningite, come, opioide
Palpitatii
- batai ale inimii care bolnavul simt ca il incomodeaza (maj cazurilor sunt false)
CAuze oboseala, emotii, noaptea, consum de cafea alcool, energizante, mese abundente, in decubit lateral stang
Cauze
1 af cardiovasc ca lez valvulare cardiopatii congenitale, endocard infecr , ischemii, aff ale aortei
2 cauza toxice cafea tutun alcool, ceai
3 cauze neuroendocrine nervoze, hipertiroidie, menopauza
4 cauze refleze af digestive, pleuro-pulmonare, mediastinale, ginecologice renale
5 anemia
DOAR CARDIACE
1 tahicardie sinusala
2 extrasistole
3 tahicardie paroxistica supraventriculara sau ventriculara(sincopa si nu cedeaza la manevrele vagale)
4 fibrilatie atriala paroxistica cu palpitatii neregulate bruste , cu debit cardiac scazut si alte simptome cum ar fi ameteli sincopa cefalee astenie
EDEME
Tine de pres coloid osmotica si hidrostatica interstitiala sau capilara, precum si permeabilitatea
Sincopa
pierderea constientei si tonusului muscular= dat scadeii peruziei cerebrale = debut brusc, durata scurta si recuperare rapida si completa
1 cardiace sau vasculare - obstructie tract de ejectie VS
2 sincopa vaso vagala cu stimuli emotionali de durere sau frica
3 hipotensiune ortostatica
Cianoza
1 centrala
- insuf aflux venos la pl = stenoza arterei pl
-tulb procesului oxidarii Hb prin scleroza pl, reducerea campului magnetic de hemostaza , atelectazie, bronhopneumonie, pneumonie masiva .
obstructii ale cailor aeriene superioare
2 periferica
-insuf card, tulb vaso motorii, tromboflebite
3 modif ale comp sg
policitemii, aglutinare la rece cu staza
Claudicatia
Schipatat, durere la mers in gambe, coapse, fese
Cauza - flux scazut catre muschi
SIMPTOME GENERALE precum scaderea ponderala sau astenia
Sindroame de ischemie miocardica
Etiopatogenie:
* Factori determinanți
* Ateroscleroza coronariană
- Cauze nonaterosclerotice
- Anomalii ale circulației coronariene
- Anevrisme coronare
- Embolii coronare
- Disecția coronară
- Spasm coronar
- Vasculită coronară
- Ocluzie ostiu coronar
- Etiopatogenie:
- Factori favorizanți
- Factori endocrini
- Valvulopatii mitrale/aortice
- Tulburări de ritm
- Modificări ale vâscozității sângelui
- Factori precipitanți
- Efort fizic
- Stressul
- Traumatismele toracice
- Intervențiile chirurgicale
- Toxice (alcool, tutun)
Ateroscleroza
acumulare locală de
lipide, glucide complexe, sânge şi produse sanguine, ţesut fibros şi depozite calcare.
FACT FAV
-hiperlipidemia cu scaderea HDL
-HTA = filtrarea lipidelor in peretele vascular lezat
-nicotina cu scaderea HDL, cu cresterea tonusului adrenergic si cresterea nevoii de oxigen
+ fav policitemia si aterogeneza
- Dz cu microangiopatia si hiperlipidemia
-antecedente familiale
-varsta
-obezitatea
SDR METABOLIC
- grasime abd
-crestere trigliceride
-hdl scazut
-hta si hiperglicemie
1 creste nevoia de o2 = la efort si coronarele nu fac fata datorita stenozei a unei sau mai multe coronare epicardice
2 scade brusc aportul de O2 prin descresterea fluxului coronarian prin vasoconstructie - spasm sau tromboza partiala
Consecintele ischemiei
- Consecinţe metabolice:
- Hipoxie
- Acidoză
- Alterare pompe transmembranare
- Modificări ale potențialelor membranare
- Acumulare locală de catecolamine
. Consecințe mecanice:
1. Tulburări de relaxare
2. Modificări de contractilitate
1. Hipokinezie
2. Akinezie
3. Diskinezie
Miocard hibernant
1.Adaptare a funcției miocardului la ischemia cronică
2.Miocard viabil care se adaptează condițiilor bazale
3.Restabilirea fluxului normal –› recuperarea funcției contractile ventriculare (săptămâni- luni)
Miocard siderat
1.Disfuncție de pompă acută, de scurtă durată
2.Fluxul este reluat, dar funcția contractilă rămâne alterată pentru zile-săptămâni
- Consecinţe electrofiziologice(modificări EKG):
- Modificări de fază terminală (segement ST, undă T) în teritoriile afectate de ischemie
- Tulburări de ritm
- Tulburări de conducere
- Consecințe clinice:
- Durere anginoasă (plex cardiac C7-T12 stimulat de acidoza locală și kininele eliberate+ zone de iradiere)
- Pot să lipsească – infarct indolor în diabetul zaharat!!!
Angina pectorală instabilă
Forme clinice
1. Angina de repaus
minute), cu dureri prelungită
2. Angina pectorală cu debut recent
- Angina pectorală agravată
prag mai scăzut, cu crize mai frecvente și prag mai scazut
Factori precipitanți
Hipercoagulabilitatea
Spasm coronarian Descărcare catecoalminergică Vasoconstricție
TA crescută
Variația circadiană
Stressul fizic și psihic Fumatul
Consumul de alcool și cafea Activitatea sexuală
Durerea anginoasă tipică:
1.Sediu: retrosternal sau precordial;
2.Iradiere: în umărul stâng, braț stâng, pe fața cubitală a ultimelor 2-3 degete.
3.Caracter: durere transfixiantă
4.Fenomene de însoţire: tahicardie, creștere tensională, transpirații profuze, paloare, cianoză
5.Circumstanţe de apariţie: în repaus
6.Durată: peste 20 minute dacă nu se intervine medicamentos 7.Circumstanţe de dispariţie – administrarea de Nitroglicerină.
Examen fizic: -normal -semne de IVS:
- Galop de ventricul stîng
- Raluri pulmonare de stază
- Hipotensiune arterială
Angina Printzmetal:
angină variantă care se produce prin spasm coronarian pe coronare indemne sau aterosclerotice, la vârstă mai mică decât în cazul pacienților cu angină stabilă, chiar fără factori de risc pentru ateroscleroză
Definiție
: coronarospasm segmentar cel mai frecvent pe o coronară normală/aterosclerotică
› scade aportul de oxigen ischemie tranzitorie
1.Sediu: retrosternal sau precordial;
2.Iradiere: în umărul stâng, braț stâng, pe fața cubitală a ultimelor 2-3 degete.
3.Caracter: mai puternică decât angina stabilă 4.Fenomene de însoţire: aritmii generatoare de sincopă
5.Circumstanţe de apariţie: în repaus, în a doua parte a nopții, aproximativ la aceeași oră
6.Durată: mai mare decât angina stabilă (5-30 minute) 7.Circumstanţe de dispariţie – administrarea de Nitroglicerină.
EKG 1.
De repaus:
1. supradenivelare tranzitorie a segmentului ST în timpul crizei dureroase
2. EKG normal/leziuni cronice de ischemie în afara episodului anginos
3. Tulburări de ritm sau conducere
De efort
1. Normal
2. Subdenivelări ST ischemice
Coronarografia
1. Spasm coronarian spontan/indus de medicamente ce dispare rapid la NTG
2. Stenoze aterosclerotice
Infarctul miocardic acut
Modificări EKG specifice
- BRS nou instalat
- Undă Q sau unde QR în V1 V3 sau undă Q anormală în DI, DII, V6 de cel puțin 1mm amplitudine aVL sau V4
- Subdenivelare de ST
- Modificări de undă T
- Modificări anatomo- patologice de necroză miocardică
1.
Disfuncție diastolică
1. Scade complianța VS
2. Cresc presiunile din sistemul venos pulmonar
3. Scade umplerea VS
Disfuncție sistolică
1. În primele ore
1. Achinezia zonei infarctate
2. Hipokinezia zonei ischemiate perinecrotic
3. Hiperkinezia miocardului sănătos
5.
Mecanisme compensatorii
1. Creșterea tonusului simpatic/parasimpatic pentru restabilirea debitului cardiac
2. Eliberare de catecolamine în exces prin activarea axului hipotalamo suprarenalian
3. Creșterea presiunii venoase pulmonare
4. Hipoperfuzie cerebrală
5. Retenție hidrosalina (activare SRAA)
Apare matinal cand nivelul de catecolamine e maxim
DEBUT
Angina pectorală stabilă
Durere cu localizare atipică Manifestări asemănătoare cu AVC Teamă și nervozitate
Manie sau psihoză subită
Sincopă
Slăbiciune intensă
Epigastralgii
Embolizare periferică
Agitație Anxietate psiho paloare, -Greață, Dispnee Palpitații = nu rs la nitrati 1 dispnee 2 variatii TA = de la hipotensiune la hipertensiune, palpitatii, tulb digestive, astenie, febra, manif neurologice
INSPECTIE = teg reci, palide, pacient agitat
EXAMEN
-Soc apexian deplasat datorita dilatarii VS = soc, tulb de ritm, pericardita
- Matitatea in limite normale, daca e marita avem un IM vechi sau pericardita
- Zgomote cardiace = in general asurzite, auzim Z4, galop protodiastolic, sulfuri cardiace dat rupturilor m pilieri, rupturi valve sept sau pereti. frecatura pericardica in pericardita sau sdr Dressler
ANALIZE DE LAB
-teste de citoliza
-hiperglicemie
-vsh, fibrinogen, teste de coagulare modificate
-catecolamine si renina plasmatica crescuta
-lipide serice modificate
Localizare IMA
Perete inferior: II, III and aVF
Sept: V1 and V2
Anteroseptal: V1, V2, V3 și uneori V4 Anterior: V3, V4 și uneori V2
Apical: V3, V4 sau ambele
Lateral: I, aVL, V5 și V6
Anterior extins: I, aVL și V1
PARACLINIC
Radiografie toracică Tomografie computerizată Ecocardiografie
Explorări izotopice
RMN cardiac
Examen FO
Creşteri ale troponinei în absenţa bolii cardiace ischemice cunoscute
Contuzie cardiacă, sau altă traumă inclusiv chirurgie,ablatie, pacin
Insuficienţa cardiacă congestivă Disecţie de aortă
Boală valvulară aortică Cardiomiopatie hipertrofică acută şi cronic
Tahi sau bradiaritmii plus sau nu bloc
Sindromul de balonizare apicală
Rabdomioliză cu injurie cardiacă
Embolism pulmonar, hipertensiune pulmonară severă Insuficienţă renală
Boală neurologică acută, inclusiv AVC sau hemoragie subarahnoidiană
Boli infiltrative, ex. amiloidoza,hemocromatoza, sarcoidoza si sclerodermie
Boli inflamatorii, ex. miocardită sau extensie miocardică
a endo-
Toxicitate medicamentoasă sau toxine
Pacienţi în stare critică, în special cu insuficienţă respiratorie sau sepsis
Arsuri, în special când este afectată >30% din suprafaţa corporală
Efort excesiv
